Dicționar de sinonime
Sinonime afina
Cuvântul „afina” are următoarele sinonime:
afina ( verb )
- a decarbura
- a degroșa
- a epura
- a face foarte fin
- a pudla
- a purifica
- a rafina
- a rectifica
- a subția
Sinonime Apropiate
- piguli - a ciuguli, a gusta, a migăli, a rafina
- șlefui - a lustrui, a netezi, a curăța, a cizela, a (se) civiliza, a (se) stila, a (se) ciopli, a (se) rafina
- finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate
- înnobila - a perfecționa, a rafina, a înnoi, a înălța, a îmbunătăți
- manierat - politicos, civilizat, subțire, rafinat, distins, binecrescut, stilat, afectat, căutat
- bun-gust - rafinament, distincție, eleganță
- cultiva - a lucra (pământul), a crește (plante / animale), a practica, a prefera (muzica), a se instrui, a citi, a se cizela, a se rafina, a se stila
- distincție - deosebire, discriminare, diferență, finețe, eleganță, rafinament, premiu, recompensă, decorație
- epura - a purifica, a curăța
- alambica - a distila, a rafina
- alambicat - rafinat, prelucrat, subtil, decantat, înnobilat
- spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
- geros - (foarte) rece, înghețat, friguros, glacial
- hăt - tare, foarte, mult și bine
- însănătoși - a se vindeca, a se întrema, a se lecui, a se reface, a asana, a purifica
Dex afina
- afina 1 A separa de impurități masă metalică. 2 ( fibre textile) A face mai fin a subția.
- AFINÁ, afinez, I. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – Din affiner, affinare.
- AFINÁ, afinez, I. 1. (Complementul indică o masă metalică, uneori în stare lichidă) A separa de impurități (prin metode chimice sau electrolitice). 2. (Cu privire la fire de lînă, de bumbac etc.) A subția, a face foarte fin.
- AFINÁ, afinez, I. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – affiner ( affinare).
- AFINÁ I. 1. A înlătura impuritățile dintr-o masă metalică. 2. A subția, a face firele foarte fine. .
- AFINÁ tr. 1. a elimina, în timpul topirii, bulele de aer, impuritățile dintr-o masă metalică ori sticloasă. 2. (text.) a subția firele. (< fr. affiner)
- A AFINÁ ~éz tranz. 1) (impurități) A separa în timpul topirii dintr-o masă metalică. 2) (fire de bumbac, de lână etc.) A subția făcând (mai) fin. /<fr. affiner, it. affinare
- afin2, ~ă 1-2 , (Persoană) care este rudă prin alianță.
- áfină Fruct comestibil al afinului1.
- AFÍN2, -Ă, afini, -e, și , 1. și Persoană aflată în raport juridic de afinitate (4). 2. Asemănător, înrudit în spirit. – affinis.