Dicționar de sinonime
Sinonime aliaj
Cuvântul „aliaj” are următoarele sinonime:
aliaj ( substantiv )
- aliere
- amalgam
- amestec
Sinonime Apropiate
- amestec - imixtiune, ingerință, intervenție, participare, combinare, împreunare, unire, aliaj, melanj
- amalgam - amestec, combinație, conglomerat, mixtură
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- terci - amestec, mixtură, talmeș-balmeș
- învălmăși - a se amesteca
- felurit - variat, amestecat, divers
- frământa - a plămădi, a malaxa, a amesteca, a se agita, a fremăta, a se foi, a răsuci, a învârti, a freca
- freca - a masa, a frecționa, a lustrui, a șterge, a curăța, a făcălui, a amesteca, a bate, a șicana
- fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
- ghiveci - oală, glastră, vas, amestec, amestecătură, mixtură
- heteroclit - compozit, eterogen, amestecat
- hibrid - corcit, amestecat
- implica - a (se) angaja, a se amesteca, a participa, a se include
- impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
Dex aliaj
- aliaj 1 (Rar) Aliere. 2 Produs metalic obținut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi.
- ALIÁJ, aliaje, Produs metalic obținut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi. – Din alliage.
- ALIÁJ, aliaje, Acțiunea de a alia (2) și rezultatul ei; produs cu caracter metalic, obținut prin topirea laolaltă a două sau a mai multor metale, sau a unor metale cu metaloide. Alama este un aliaj de cupru și zinc. ◊ Primul metal folosit de oamenii primitivi a fost arama, dar prin aliaj cu cositorul s-a ajuns la bronz. IST. R.P.R. 20. ◊ Aliaj binar binar. – Pronunțat: -li-aj.
- ALIÁJ, aliaje, Produs cu caracter metalic obținut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi. – alliage.
- ALIÁJ Amestec de mai multe metale sau de metale cu metaloizi, obținut prin topirea lor laolaltă. .
- ALIÁJ produs metalic obținut prin topirea mai multor metale ori a unor metale cu metaloizi. (< fr. alliage)
- ALIÁJ ~e n. Produs metalic obținut prin topirea mai multor metale cu metaloizi. ~ de fier. /<fr. alliage
- aliaj m. 1. combinațiune de diferite metale; 2. fig. amestec necurat.
- *aliágiŭ n. și (ob.) -áj n., pl. e (fr. alliage, d. allier, a alia. Combinațiune de metale pin fuziune).
- aliaj, aliaje