Dicționar de sinonime
Sinonime alinta
Cuvântul „alinta” are următoarele sinonime:
alinta ( verb )
- a dezmierda, a mângâia, a răsfăța, a giugiuli
- a râzgâia, a cocoli
Alte sinonime:
- mângâia
- a [se] cocoli
- a [se] răsfăța
- a [se] răzgâia
- a [se] corconi
- a [se] mădări
- a [se] lăinici
- a drăgosti
- a adia
- a guguli
- a mădări
- a milui
- a nineri
- a băia
- a măguli
- a atinge ușor
Sinonime Apropiate
- răsfăța - a alinta, a dezmierda, a mângâia, a râzgâia, a huzuri, a se lăfăi
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- răzgâia - a alinta, a răsfăța, a cocoloși
- cocoli - a alinta, a dezmierda
- mângâia - a dezmierda, a alinta, a desfăta, a consola
- dezmierda - a alinta, a mângâia
- răsfăț - alintare, mângâiere, răzgâială
- lăfăi - a huzuri, a se răsfăța, a se alinta, a se desfăta
- mângâiere - dezmierdare, alintare, îmbărbătare, desfătare, bucurie, satisfacție, mulțumire
- cocoloși - a boți, a ghemui, a mototoli, a strânge, a mușamaliza, a ascunde, a acoperi, a răsfăța, a alinta
- alintare - răsfăț, dezmierdare, mângâiere, giugiuleală, sclifoseală, fandoseală, izmeneală, afectare
- dezmierdare - alintare, mângâiere, răsfăț, desfătare
- țâfnă - ifos, alintare, arțag, apucături, aroganță, obrăznicie
- zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
- fandoseală - sclifoseală, toane, nazuri, alintare, fițe, izmeneală, marafeturi, capricii
Dex alinta
- alintá2 A șchiopăta ușor alina, alicni.
- alintá1 1-2 A (se) alina (1). 3 A dezmierda. 4-5 A (se) râzgâia. 6-7 A (se) răsfăța. 8 A fi mofturos.
- ALINTÁ, alint, I. 1. A dezmierda, a mângâia. 2. și A (se) răsfăța, a (se) răzgâia. – *allentare (< lentus „moale, flexibil”).
- ALINTÁ, alínt, I. 1. A dezmierda, a mângâia. 2. și A (se) răsfăța, a (se) răzgâia. – *allentare (< lentus „moale, flexibil”).
- ALINTÁ, alínt, I. 1. A dezmierda, a mîngîia. () Pămîntul mă alintă C-un foșnet lung de grîne cu bobul sănătos. JEBELEANU, în POEZ. N. 393. ◊ Moș Toader tot mergea, alintîndu-se mereu cu gîndul . CONTEMPORANUL, V 390. 2. A răsfăța, a răzgîia. Prea își alintă copiii. ◊ Îl sărută alintîndu-și vorbele și netezindu-i părul. VLAHUȚĂ, N. 49. ◊ Începu să facă mofturi, să s-alinte. CONTEMPORANUL, II 359. Brațele ei m-au legănat, cînd îi sugeam țîța cea dulce și mă alintam, la sînu-i, gîngurind și uitîndu-mă în ochii ei cu drag. CREANGĂ, A. 35. Cînd rea și nesuferită, cînd sentimentală și cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă brudnică. NEGRUZZI, S. III 50. 3. (Rar) A se mișca încet și grațios, a se legăna ușor. Ca lebăda pe apă se-alintă grațios. ALECSANDRI, P. III 81.
- ALINTÁ, alínt, I. 1. A dezmierda, a mângâia. 2. și A (se) răsfăța, a (se) răzgâia. 3. (Rar) A se mișca încet și grațios. – *allentare (< lentus „moale, flexibil”).