Dicționar de sinonime
Sinonime ambianță
Cuvântul „ambianță” are următoarele sinonime:
ambianță ( substantiv )
- mediu
- anturaj
Alte sinonime:
- cadru
- cerc
- sferă
- societate
- mijloc
- atmosferă
- climat
Sinonime Apropiate
- anturaj - mediu, ambianță, cadru, cerc, sferă, societate, companie
- cerc - circumferință, roată, disc, rotocol, colac, ambianță, anturaj, mediu, sferă
- climat - climă, aer, atmosferă, ambianță, mediu, societate, cadru, situație, circumstanțe
- sferă - glob, domeniu, sector, cerc, mediu
- filieră - cale, mijloc, intermediu, mijlocire
- leac - doctorie, medicament, antidot, remediu
- mijlociu - potrivit, mediu, moderat, mediocru, comun
- natură - realitate, univers, mediu, viață, lume, fire, temperament, caracter, calitate
- antidot - remediu, leac, contra-otravă, contra-măsură, contra-venin
- atmosferă - aer, văzduh, cer, slavă, ambianță, cadru, circumstanțe
- decor - podoabă, decorație, ornament, ornamentație, cadru, ambianță, tablou, fundal
- companie - însoțire, anturaj, societate, grup
- doctoral - academic, leac, remediu, elixir
- cadru - ramă, pervaz, toc, canat, întindere, spațiu, teren, domeniu, peisaj
- cale - drum, curs, itinerar, direcție, linie, sens, metodă, mijloc, chip
Dex ambianță
- ambiánță Mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau se află ceva climat.
- AMBIÁNȚĂ, ambianțe, Mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat (2). – Din ambiance.
- AMBIÁNȚĂ, ambianțe, Mediu material și social care înconjură pe cineva sau ceva, atmosferă în care trăiește cineva sau ceva. Ambianță culturală. ◊ Beethoven a trăit în ambianța ideilor generoase și marșurilor avîntate ale revoluției de la 1789 și... el însuși a fost un înflăcărat militant pentru triumful ideilor republicane. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, 381, 4/2. – Pronunțat: -bi-an-.
- AMBIÁNȚĂ, ambianțe, Mediu material și social care înconjură pe cineva sau ceva. – ambiance.
- AMBIÁNȚĂ Mediu, societate în mijlocul căreia se află cineva sau ceva. .
- AMBIÁNȚĂ mediu (natural sau cultural), anturaj, societate în care trăiește cineva. (< fr. ambiance)
- AMBIÁNȚĂ ~e f. Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale care înconjoară o persoană; anturaj; climat; mediu; cadru. ~ culturală. /<fr. ambiance
- ambianță, -țe.
- AMBIÁNȚĂ s. v. mediu.
- AMBIANȚĂ anturaj, cadru, cerc, mediu, sferă, societate, mijloc, atmosferă, climat. (Trăiește într-o ~ nesănătoasă.)