Dicționar de sinonime

Sinonime amăgeală

Cuvântul „amăgeală” are următoarele sinonime:

amăgeală ( substantiv )
  • amăgire
  • momeală
  • minciună
  • mistificare
  • înșelare
Alte sinonime:
  • viclenie
  • șiretlic
  • capcană


Sinonime Apropiate

  • decepție - dezamăgire, deziluzie, înșelare
  • nadă - momeală, amorsă, ispită, tentație, amăgire, cursă, înăditură, legătură
  • poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
  • scorneală - minciună, invenție, născocire
  • tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
  • falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
  • ficțiune - născocire, plăsmuire, scorneală, basm, poveste, falsitate, irealitate, aparență, minciună
  • gogoașă - pancovă, craflă, cocon, minciună, născoceală, poveste, neadevăr
  • iluzie - închipuire, nălucire, amăgire, fantezie, nălucă, miraj
  • inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
  • balivernă - minciună, palavre, aiureli, fleacuri, povești
  • basm - poveste, fabulă, narațiune, născocire, invenție, minciună, scornire
  • capcană - cursă, prinzătoare, laț, ademenitoare, ispită, momeală
  • deziluzie - dezamăgire, decepție, insucces, amărăciune
  • enormitate - exagerare, absurditate, aberație, minciună, fals, invenție, fabulație, bazaconie

Dex amăgeală

  • amăgea 1 Amăgire. 2 Obiect dat cuiva cu scopul de a-l amăgi, de a-l abate de la altă preocupare.
  • AMĂGEÁLĂ, amăgeli, Amăgire. – Amăgi + -eală.
  • AMĂGEÁLĂ, amăgeli și amăgele, 1. (Mai ales la ) Amăgire, viclenie, minciună. Într-una din zile... scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul... și cînd deodată numai iacă vedem în prund cîțiva oameni claie peste grămadă și unul din ei mugind puternic... Pe bădița Vasile îl prinsese la oaste cu arcanul... Așa cu amăgele se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste. CREANGĂ, A. 8. Preocupare măruntă, naivă (cu care se amăgește cineva). Dar vremea trecea cu amăgele și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gînduri îmi zburau prin cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet. CREANGĂ, A. 35. 2. (Rar) Mijloc de a amăgi pe cineva, momeală. nadă. Onofrei Cos... aruncă amăgeală cîinilor, să nu-l latre. STANCU, D. 294.
  • AMĂGEÁLĂ, amăgeli, Amăgire, viclenie, minciună. ♦ Preocupare măruntă, naivă. – Din amăgi + -eală
  • AMĂGEÁLĂ ~éli f. Mijloc folosit pentru a înșela buna-credință a cuiva; escrocherie. ◊ A umbal cu ~eli a umbla cu înșelăciuni; a avea obișnuința de a amăgi. /a amăgi + suf. ~eală
  • amăgeală f. 1. amăgire trecătoare; 2. pl. nimicuri: vremea trecea cu amăgele CR.
  • amăgeálă f., pl. elĭ. Vechĭ saŭ rar. Amăgire. Pl. vechĭ (azĭ fam.) amăgele: l-a prins cu amăgele.
  • amăgeală
  • amăgeală, -geli.


Sinonimul cuvântului amăgeală

Sinonimul cuvântului amăgeală


Testează-te!