Dicționar de sinonime

Sinonime antecedent

Cuvântul „antecedent” are următoarele sinonime:

antecedent ( adjectiv )

Sinonime Apropiate

anterior - precedent, dinainte, premergător
anticipat - preliminar, prealabil, premergător
preparator - pregătitor, prealabil, premergător, meditator, profesor, educator
preventiv - profilactic, anticipativ, preliminar
vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
vechime - trecut, vetustate, antichitate, timp scurs
veșted - ofilit, uscat, trecut, fanat, palid, șters, vlăguit
introductiv - preliminar, începător
înaintaș - precursor, predecesor, premergător
altădată - odinioară, odată, în trecut, în viitor, curând, de aici, înainte
bătrân - străvechi, vechi, vârstnic, trecut, învechit, moș, moșneag, unchiaș
dinainte - înainte, în față, preliminar, introductiv
insurmontabil - de netrecut, invincibil, imposibil, uriaș
introducere - prefață, preambul, preliminarii, prolog, predoslovie
prevedere - intuiție, anticipare, presimțire, deducție, bănuială, grijă, atenție, prudență, preliminare

antecedént 1 Întâmplare anterioară unei anumite date sau stări. 2 ~penal Fapt penal existent în trecutul inculpatului și de care instanța judecătorească ține seama la stabilirea pedepsei. 3 Simptome (personale sau ereditare) care preced o boală și care sunt luate în calcul de medic la stabilirea diagnosticului și a tratamentului. 4 Care se află înainte. 5 Care s-a întâmplat înainte. 6 Primul termen al unei judecăți ipotetice, introdus prin conjuncția „dacă”. 7 Tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unei demonstrații.
ANTECEDÉNT, -Ă, antecedenți, -te, , 1. Fapt, întâmplare anterioară unei anumite date sau stări. ◊ Antecedent penal = fapt penal existent în trecutul inculpatului și de care instanța judecătorească ține seama la stabilirea pedepsei. ♦ (La ) Simptome (personale sau ereditare) care preced o boală și care trebuie să fie cunoscute de medic în vederea stabilirii diagnosticului și a tratamentului. 2. Care se află înainte, care s-a întâmplat înainte. 3. Primul termen al unei judecăți ipotetice, introdus prin conjuncția „dacă”; p. gener, tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unei demonstrații. – Din antécédent, antecedens, -ntis.

Sinonimul cuvântului antecedent