Dicționar de sinonime
Sinonime apărare
Cuvântul „apărare” are următoarele sinonime:
apărare ( substantiv )
- ferire
- ocrotire
- păzire
- salvgardare
- oblăduire
- sprijin
- apărământ
- scuteală
- scutință
- scutire
- scut
- asigurare
- pază
- protecție
- protejare
- securitate
- siguranță
- pledare
- susținere
- prezervare
- prezervație
- defensivă
Sinonime Apropiate
- securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
- sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
- stâlp - pilon, pilastru, grindă, susținere, sprijin, reazem, protecție, pavăză, fruntaș
- ajutor - sprijin, protecție, asistență, reazem, concurs, ocrotire, tutelă, patronaj, serviciu
- pilă - rașpel, sprijin, protecție, favoare, proptea
- veghe - nesomn, trezie, priveghere, pază, ocrotire, strajă, îngrijire
- gardă - pază, veghe, caraulă, strajă, paznic, planton, veghetor, apărătoare, scut (la sabie)
- defensivă - apărare
- scuză - justificare, dezvinovățire, motivare, iertare, scutire, pardon
- dispensă - scutire, permisie
- amnistie - iertare, scutire, ștergere, anulare (de pedeapsă)
- apanaj - bază, susținere, sprijin
- iertare - absolvire, scutire, scuză, îngăduință, milostivire, îndurare, indulgență, clemență, generozitate
- părtini - a favoriza, a avantaja, a proteja, a privilegia, a sprijini
- peremptoriu - indiscutabil, categoric, cert
Dex apărare
- apărare 1 Opreliște. 2 Protejare. 3 (; ; ) A se găti de ~ A se pregăti să se apere. 4 A lua ~a A apăra pe cineva. 5 Caz de legitimă ~ Situație în care, fiind atacat, ai dreptul de a lovi pe cel ce te atacă. 6 Ferire. 7-10 Scutire (de o sarcină fiscală sau de o hotărâre ori pedeapsă judecătorească). 11 Motiv de scutire. 12 Pledoarie. 13 Partea (sau persoana) care apără într-un proces. 14 Formă de luptă ce urmărește oprirea ofensivei inamicului apărat1. 15 Totalitatea măsurilor luate pentru oprirea ofensivei inamicului. 16 Cei care luptă pentru paza unui teritoriu. 17 Fortificații.
- APĂRÁRE, apărări, Acțiunea de a (se) apăra. ◊ A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ Una dintre formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – apăra.
- APĂRÁRE, apărări, Acțiunea de a (se) apăra. ◊ A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ Una din formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – apăra.