Dicționar de sinonime
Sinonime aristocratic
Cuvântul „aristocratic” are următoarele sinonime:
aristocratic ( adjectiv )
- ales
- aristocrat
- bun
- distins
- ilustru
- înalt
- mare
- nobil
- mărit
- slăvit
- blagorod
- blagorodnic
- evghenicos
- evghenis
- simandicos
- august
- cavaleresc
- demn
- elegant
- elevat
- generos
- impozant
- magnanim
- magnific
- maiestuos
- nobiliar
- patrician
- rafinat
- sublim
Sinonime Apropiate
- aristocrat - nobil, gentilom, ilustru, distins, ales
- grandios - măreț, impozant, maiestuos, impunător, magnific, imens, semeț, monumental, splendid
- august - împărătesc, imperial, maiestuos, măreț, slăvit
- distins - deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
- înalt - înălțat, ridicat, mare, lung, ascuțit, acut, subțire, ales, distins
- festiv - sărbătoresc, somptuos, maiestuos, măreț, impozant
- eminent - deosebit, ales, excelent, distins, remarcabil, ilustru
- impunător - măreț, falnic, impozant, maiestuos, grandios, imperial, impresionant, splendid
- împărătesc - imperial, august, crăiesc, măreț, maiestuos, solemn
- magnanim - generos, nobil, bun
- magnific - măreț, grandios, splendid, minunat, impozant, impresionant, somptuos, strălucit, semeț
- măreț - impunător, grandios, monumental, impozant, splendid, falnic, magnific, fudul, încrezut
- ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
- delicat - ales, fin, diafan, gingaș, grațios, firav, suav, elegant, distins
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
Dex aristocratic
- aristocratic, ~ă 1-3 Aristocrat (2, 4, 6). 4 În spiritul aristocrației. 5 Specific aristocrației. 6 Care provine de la aristocrație. 7 Ca aristocrații.
- ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -ce, Care aparține aristocrației, propriu aristocrației; aristocrat. – Din aristocratique.
- ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici,-e, Care aparține aristocrației, în spiritul aristocrației, propriu aristocrației. Originea ei aristocratică o făcea să se creadă nenorocită în tovărășia unui om din popor. VLAHUȚĂ. O. A. 360. Se numea Alfons și reprezenta ultima fază de degenerare a uneia din cele mai vechi și mai aristocratice familii din țară. VLAHUȚĂ, O. A. 360.
- ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -e, Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. – aristocratique.
- ARISTOCRÁTIC, -Ă Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. .
- ARISTOCRÁTIC, -Ă propriu aristocrației; aristocrat. (< fr. aristocratique)
- ARISTOCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de aristocrație; propriu aristocrației. /<fr. aristocratique
- aristocratic a. ce ține de aristocrație.
- *aristocrátic, -ă adj. (vgr. aristokratikós). Care ține de aristocrație. Adv. În mod aristocratic.
- ARISTOCRÁTIC adj. v. ales.