Dicționar de sinonime
Sinonime avuție
Cuvântul „avuție” are următoarele sinonime:
avuție ( substantiv )
- avere
- stare
- bogăție
- bani
- patrimoniu
- posesiune
Alte sinonime:
- avut
- bun
- mijloace
- situație
- bogătate
- prilej
- prindere
- blagă
- prinsoare
- apucătură
- iosag
- vlagă
- bucate
- periusie
- parale
- cheag
- seu
- fonduri
- proprietate
- capital
- bunuri
Sinonime Apropiate
- avut - bogat, înstărit, bogătan, bogăție, avere, stare
- bogăție - avere, avuție, belșug, prosperitate, prisos, cheag, amploare, abundență, vastitate
- bunăstare - belșug, avere, bogăție, prosperitate
- cheag - coagul, chimozină, labferment, lacto-ferment, maia, presură, avere, bani, stare
- situație - împrejurare, circumstanță, ipostază, conjunctură, postură, stare, context, avere, situație
- păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
- poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
- soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
- fenomen - proces, manifestare, stare, aspect, formă
- gospodărie - familie, cămin, menaj, posesiune, acareturi
- huzur - lăfăire, trândăvie, îmbuibare, belșug, bunăstare
- ierarhie - rang, treaptă, stare, ordine, succesiune, scară
- egumen - stareț
- ipostază - stare, împrejurare, circumstanță, situație, aspect, înfățișare, ținută
- bălmăji - a încurca, a amesteca, a bombăni
Dex avuție
- avuțíe 1-2 Avere (4, 13). 3 Comoară. 4 Avere (15). 5-8 (Rar; ) Avere (24-25, 29-30). 9 ~ națională Totalitate a valorilor materiale și spirituale de care dispune un popor la un moment dat.
- AVUȚÍE, avuții, Avere. ◊ Avuție națională = totalitatea valorilor materiale și spirituale de care dispune o țară. – Avut + -ie.
- AVUȚÍE, avuții, Avere. ◊ Avuție națională = totalitatea valorilor materiale și spirituale de care dispune un popor, o țară la un moment dat. – Avut + -ie.
- AVUȚÍE, avuții, Avere mare, bogăție de care dispune o colectivitate sau un individ. Boierii se bucurau... că vor putea ocupa iarăși posturi... ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S.I 150. ◊ (Ironic) Scurmătorii de gunoaie, obosiți de șale, cu ochii înlăcrimați și roșii, întinși pe spate, cu sacul avuției căpătîi, privesc bolta înstelată. ARDELEANU, D. 12 ◊ Avuțiile țării = bogățiile țării, bogăție. Petrolul este una din principalele avuții ale țării noastre.
- AVUȚÍE, avuții Avere, bogăție. – Din avut + -ie.
- AVUȚÍE ~i f. Avere mare; bogăție. ◊ ~ națională totalitate a valorilor materiale și spirituale de care dispune un popor. / avut + suf. ~ie
- avuție f. avere multă, stare mare, bogăție.
- avuțíe f. (d. avut, avere). Rar. Bogăție.
- AVUȚÍE s. v. avere.
- AVUȚIE avere, avut, bogăție, bun, mijloace , situație, stare, ( și ) bogătate, prilej, prindere, blagă, prinsoare, (prin ) apucătură, iosag, (, și ) vlagă, bucate , periusie, parale, cheag, seu. (Are ceva ~.)