Dicționar de sinonime
Sinonime ipostază
Cuvântul „ipostază” are următoarele sinonime:
ipostază ( substantiv )
- stare, împrejurare, circumstanță, situație
- aspect, înfățișare, ținută
Alte sinonime:
- chip
- imagine
- turnură
- caz
- condiție
- conjunctură
- postură
- poziție
- încunjurare
- peristas
- prilejire
- stat
- împrejur-stare
- context
- moment
- ocazie
- prilej
- față
Sinonime Apropiate
- situație - împrejurare, circumstanță, ipostază, conjunctură, postură, stare, context, avere, situație
- hal - stare, aspect, înfățișare, situație, împrejurare, halal
- împrejurare - caz, circumstanță, situație, stare, condiție, postură, ocazie, prilej, moment
- aspect - înfățișare, configurație, chip, ipostază, față, imagine, ținută, fason
- circumstanță - împrejurare, ipostază, situație, conjunctură, ocazie
- conjunctură - împrejurare, situație, circumstanță, postură, ipostază
- caz - întâmplare, împrejurare, circumstanță, eveniment, ipostază, situație, fapt, context
- condiție - clauză, prevedere, prescripție, stipulare, termen, împrejurare, circumstanță, caz, situație
- exterior - fațadă, ținută, înfățișare, față, aspect, extern, din afară, străin
- poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
- soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
- făptură - ființă, creatură, vietate, viețuitoare, trup, statură, înfățișare, aspect, conformație
- fenomen - proces, manifestare, stare, aspect, formă
- alură - înfățișare, aspect, aer
- configurație - aspect, formă, înfățișare, contur, profil, structură
Dex ipostază
- ipostază 1 (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanțe spirituale (individul, intelectul și sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. 2 Fiecare entitate a trinității. 3 Stare în care se găsește cineva sau ceva. 4 Fază de transformare în care ajunge cineva sau ceva. 5 Schimbare a categoriei gramaticale. 6 Aspect.
- IPOSTÁZĂ, ipostaze, Stare, situație în care se găsește cineva sau ceva; aspect, înfățișare, chip. – Din hypostase.
- IPOSTÁZĂ, ipostaze, (Livresc) Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. Ar fi avut prilejul, rar în vremea lui, să-și vadă într-o singură clipă iubita în ipostaza oricărei vîrste ar fi dorit. CAMIL PETRESCU, O. II 83. Eu trec din traiul monoton În altă ipostază. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 68. – Variantă: ipostás (IBRĂILEANU, SP. CR. 15)
- IPOSTÁZĂ 1. (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanțe spirituale (individul – unul, intelectul și sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. ♦ (În teologia creștină) Fiecare entitate a trinității. 2. Schimbare a categoriei gramaticale. 3. Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. .
- IPOSTÁZĂ 1. stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. 2. (la Platon) fiecare dintre treptele ierarhice ale principiului divin. 3. (în teologia creștină) fiecare entitate a trinității. (< fr. hypostase)
- IPOSTÁZĂ ~e f. Stare sau situație în care se găsește cineva. /<sl. ipostas, ngr. hypostasis