Dicționar de sinonime

Sinonime baștină

Cuvântul „baștină” are următoarele sinonime:

baștină ( substantiv )
  • origine
  • obârșie
  • sursă
  • izvor
Alte sinonime:
  • patrimoniu
  • loc de naștere
  • țară


Sinonime Apropiate

  • izvor - sursă, obârșie, sorginte, origine, germen, sămânță
  • obârșie - origine, sursă, izvor, sorginte, matcă, început, cauză
  • fântână - puț, cișmea, izvor, sursă, obârșie
  • germen - embrion, sămânță, izvor, sursă, origine
  • bâză - temelie, fundament, suport, temei, valoare, esență, sursă, izvor, origine
  • cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
  • sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
  • focar - iradiație, sursă, izvor, centru
  • începătură - început, sursă, origine
  • extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență
  • pământean - băștinaș, indigen, aborigen, neaoș, muritor, ins, lumesc, mirean, profan
  • reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
  • șipot - izvor, fir de apă, șuvoi, jgheab, uluc, burlan
  • spiță - fuscel, stinghie, rudă, neam, rang, grad, descendență, origine
  • geneză - origine, gnoză, naștere, facere, apariție, ivire, creație

Dex baștină

  • baștină 1 Proprietate ereditară de mai multe generații în aceeași familie moșie, ocină, ohabă, partimoni. 2 De ~ Moștenit din moși-strămoși patrimonial. 3 Din moși-strămoși. 4 Get-beget.
  • BÁȘTINĂ (În ) De baștină = originar, autohton; din moși-strămoși. – Din , baștina.
  • BÁȘTINĂ (Rar) Țară de origine, patrie. Carintienii și tirolezii au băut apă din Valea Frumoasei și nu s-au mai întors la baștina lor. SADOVEANU, O. A. II 206. ♦ Origine. Exclusia (= exclusivismul) nu are simpatiile noastre, și am văzut cu părere de rău că în organizarea unei societăți, pentru îndemnarea și agiutorul învățăturii tinerimii, societatea își păstrează banii și simpatiile numai pentru tinerii romîni ce-și dovedesc baștina. RUSSO, O. 98. ◊ (În limba modernă de obicei în ) De baștină = de origine, de naștere. Asupra numelui și a locului de baștină nu i-au cercetat cu amănunțime. GALAN, Z. R. 197. Vrei să-mi vinzi răzășia dumitale? Locul meu de baștină? Unde au trăit și murit părinții mei? ALECSANDRI, T. 254. Din baștină = din moși-strămoși. Și eu ani trăit cu Tămădăienii, vînători de dropii din baștină, cari neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan. ODOBESCU, S. III 14.
  • BÁȘTINĂ Origine. ♦ Patrie. ◊ De baștină = autohton. – , baština.
  • BÁȘTINĂ f. Loc unde s-a născut și trăiește (tot timpul) cineva; pământ natal; patrie. * De ~ a) de loc; originar; b) autohton; moștenit din moși-strămoși. Locuitor de ~ băștinaș; localnic. /<bulg., sb. baștina


Sinonimul cuvântului baștină

Sinonimul cuvântului baștină


Testează-te!