Dicționar de sinonime
Sinonime obârșie
Cuvântul „obârșie” are următoarele sinonime:
obârșie ( substantiv )
- origine
- sursă
- izvor
- sorginte
- matcă
- început
- cauză
Alte sinonime:
- creastă
- creștet
- culme
- pas
- pisc
- strâmtoare
- trecătoare
- vârf
- naștere
- proveniență
- extracție
- matrice
- stirpe
- provenire
- spiță
- seminție
- neam
- purcedere
- purces
- ascendență
- fântână
- scăturină
- începătură
- sâmbure
- izvod
- mamă
Sinonime Apropiate
- izvor - sursă, obârșie, sorginte, origine, germen, sămânță
- baștină - origine, obârșie, sursă, izvor
- cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
- sămânță - bob, grăunte, sursă, izvor, germene, cauză, motiv, pretext, specie
- fântână - puț, cișmea, izvor, sursă, obârșie
- germen - embrion, sămânță, izvor, sursă, origine
- începătură - început, sursă, origine
- bâză - temelie, fundament, suport, temei, valoare, esență, sursă, izvor, origine
- focar - iradiație, sursă, izvor, centru
- mâtcă - albie, curs, vad, regină, crăiasă, mamă (albină), cuib, maia, obârșie
- extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență
- datora - a fi obligat, a se îndatora, a fi cauza, a izvorî, a proveni datorie, îndatorire, sarcină, obligație, credit
- regină - suverană, matcă, damă (șah)
- reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
- șipot - izvor, fir de apă, șuvoi, jgheab, uluc, burlan
Dex obârșie
- obârșie 1 Sfârșit. 2 Capăt. 3 Izvor. 4 Vârf. 5 Muchie. 6 Trecătoare. 7 Parte superioară a jilipului. 8 Gură a unei peșteri. 9 Început. 10 Origine. 11 Loc de baștină. 12 Familie sau neam din care descinde cineva.
- OBÂRȘIE, obârșii, 1. Punct de plecare, început, origine. 2. Locul unde s-a născut cineva; familia, neamul din care se trage cineva; origine (socială). 3. Locul de unde începe să se formeze albia unui râu; izvor. 4. Culme, muchie, vârf. – Din obrŭšije.
- OBẤRȘIE, obârșii, 1. Punct de plecare, început, origine. 2. Locul unde s-a născut cineva; familia, neamul din care se trage cineva; origine (socială). 3. Locul de unde începe să se formeze albia unui râu; izvor. 4. Culme, muchie, vârf. – Din obrŭšije.
- OBÂRȘIE ~i f. 1) Punct de plecare; punct inițial; origine. 2) Apartenență socială sau etnică; matcă; ascendentă; proveniență; origine. 3) Loc de naștere; baștină. 4) Loc de unde pornește albia unei ape curgătoare; izvor. /<sl. obruši
- obârșie f. 1. izvorul unei ape în munți sau dealuri: obârșia râului; 2. șes ce se înalță dintr’o vale pe nesimțite: obârșia munților; 3. fig. origină, naștere: unde ți-e dovada de nalta obârșie? AL. .
- obârșă obârșie
Sinonimul cuvântului obârșie