Sinonime bifurca

Cuvântul „bifurca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• împărți - a diviza, a fragmenta, a fracționa, a îmbucătăți, a scinda, a despărți, a desface, a tăia, a distribui
• scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
• diviza - a împărți, a divide, a fracționa, a distribui, a eșalona, a repartiza, a fisiona, a scinda, a fragmenta
• sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
• fisiona - a diviza, a scinda, a rupe
• fragmenta - a împărți, a diviza, a porționa, a îmbucătăți
• indivizibil - neîmpărțit, de nedivizat, nedivizibil
• compartimenta - a despărți, a separa, a împărți, a distribui
• desface - a descompune, a desprinde, a dezmembra, a despărți, a dezbina, a separa, a izola, a detașa, a deschide
• desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
• divide - a diviza, a împărți, a separa
• divorț - despărțire, desfacere, separare
• pirostrie - crăcană, cunună, coroană
• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie

Dex bifurca

• bifurca 1-2 A (se) despărți în două ramuri, direcții sau sensuri.
• BIFURCÁ, 3 bifúrcă, I. A se despărți în două ramuri, în două direcții, în două sensuri. – Din bifurquer.
• BIFURCÁ 3 bifúrcă, I. A se despărți în două ramuri (ca brațele unei furci). E un punct, însă, unde drumul nostru se bifurcă, și de aici încolo mergem pe căi diferite. HOGAȘ, DR. II 169.
• BIFURCÁ, 3 bifúrcă, I. A se despărți în două ramuri. – bifurquer.
• BIFURCÁ I. A se împărți în două (ca coarnele unei furci). .
• BIFURCÁ a se despărți în două ramuri, direcții. (< fr. bifurquer)
• A SE BIFURCÁ pers. 3 se bifúrcă intranz. (despre drumuri, cursuri de apă etc.) A se divide în două (în formă de furcă). /<fr. bifurquer
• bifurcà v. a împărți în două părți.
• *bifúrc și a -á v. tr. (bi- și furcă; fr. bifurquer v. intr.). Ramific în doŭă: drumu se bifurcă. Fig. Învățămîntu se bifurcă, se desparte în doŭă.
• BIFURCÁ vb. 1. (reg.) a se crăcăna. (Ramuri care se ~.) 2. (pop.) a se încrăci, a se înfurci. (Drumuri care se ~.)

Sinonimul cuvântului bifurca

Testează-te!