Dicționar de sinonime

Sinonime divorț

Cuvântul „divorț” are următoarele sinonime:

divorț ( substantiv )
  • despărțire
  • desfacere
  • separare
Alte sinonime:
  • separație
  • despărțenie
  • dezacord
  • nepotrivire
  • repudiere
  • ruptură
  • divors


Sinonime Apropiate

  • desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
  • dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
  • secesiune - separare, despărțire, rupere
  • schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
  • sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
  • diviziune - împărțire, separare
  • deschidere - spațiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, incizie, început, inaugurare
  • despărți - a separa, a izola, a disocia, a îndepărta, a delimita, a hotărnici, a răzleți, a despica, a detașa

Dex divorț

  • divórț 1 Desfacere pe cale legală a unei căsătorii despărțire. 2 A da ~ A intenta acțiune de divorț a divorța (1). 3 Dezacord între două lucruri, acțiuni, idei
  • DIVÓRȚ, divorțuri, 1. Desfacere pe cale legală a unei căsătorii. ◊ A da divorț = a intenta acțiune de divorț; a divorța. 2. Nepotrivire, dezacord între două lucruri, acțiuni, idei etc. – Din divorce, divortium.
  • DIVÓRȚ, divorțuri, Desfacere legală a căsătoriei, a legăturilor oficiale dintre soț și soție. despărțire. Va cere divorț. În cîteva luni va fi liberă. C. PETRESCU, C. V. 355. Cînd află despre divorț, Miron se cruci. REBREANU, R. I 233. ◊ A da divorț = a intenta acțiune de divorț. – Variantă: divórs (SADOVEANU, P. M. 63, IBRĂILEANU, A. 65)
  • DIVÓRȚ 1. Desfacere a unei căsătorii pe cale legală. 2. Ruptură, separare. .
  • DIVÓRȚ 1. desfacere a unei căsătorii pe cale legală. 2. dezacord, nepotrivire; ruptură. (< fr. divorce, lat. divortium)
  • DIVÓRȚ ~uri n. Desfacere legală a unei căsătorii. /<fr. divorce, lat. divortium
  • divorț n. 1. ruptură legală a căsătoriei; 2. fig. separațiune completă.
  • * divórț n., pl. urĭ (fr. divorce, d. lat. divortium). Despărțenie, desfacere legală a uneĭ căsătoriiĭ. – Fars. -rs.
  • divórs divorț
  • DIVÓRS divorț.


Antonime divorț

  • Divorț ≠ căsătorie, recăsătorie


Sinonimul cuvântului divorț

Sinonimul cuvântului divorț


Testează-te!