Dicționar de sinonime
Sinonime blând
Cuvântul „blând” are următoarele sinonime:
blând ( adjectiv )
- liniștit
- bun
- calm
- blajin
- potolit
- domol
- pașnic
- cuminte
- așezat
Alte sinonime:
- mansuet
- pâșin
- lin
- ușor
- moderat
- potrivit
- temperat
- dulce
- molcom
- molcomiș
- prietenos
- omenos
- îngăduitor
- ascultător
- cuviincios
- de treabă
- plăcut
blând ( adverb )
- ușor
Sinonime Apropiate
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- domol - potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniștit, blând, blajin
- lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
- cuminte - bun, cumsecade, ascultător, supus, potolit, blajin, așezat, de treabă, cumpănit
- cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
- astâmpărat - așezat, liniștit, cuminte, potolit, temperat, ogoit
- tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
- calm - liniștit, potolit, stăpânit
- așezat - cuminte, măsurat, chibzuit, calm, cumpătat, socotit
- bun - cumsecade, de treabă, amabil, inimos, generos, binevoitor, blând, blajin, pașnic
- sedativ - calmant, liniștitor
- tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
- temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
- îmblânzi - a domestici, a supune, a domoli, a calma, a liniști, a potoli
- împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
Dex blând
- blând, ~ă 1 ( oameni) Pașnic și prietenos blajin (1). 2 ( fapte, sentimente ) De om bun. 3 ( animale) Care acceptă prezența omului. 4 (; natură, timp ) Plăcut. 5 Șezi (sau stai) – Stai liniștit. 6 A se face – A se îmblânzi. 7 șI Urticarie. 8 Umflătura de la o înțepătură de insectă. 9 Dans țărănesc nedefinit mai îndeaproape. 10 Melodie după care se execută acest dans.
- BLÂND, -Ă, blânzi, -de, , I. 1. Bun, blajin; (despre fapte, sentimente) care exprimă bunătate. ♦ (Despre animale) Care nu face rău sau nu fuge de om; care nu se sperie. 2. (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. II. Urticarie. – blandus.
- BLÂND, -Ă, blânzi, -de, , I. 1. (Despre oameni) Care este omenos, pașnic, prietenos; blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun. ♦ (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie. 2. (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. II. Urticarie. – blandus.
- BLÂND, -Ă, blânzi, -de, 1. (Despre oameni) Care se poartă cu bunătate, are un caracter bun (și pașnic); blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun; duios, dulce. ♦ (Despre animale) Care nu face rău; care nu se sperie. 2. (Despre timp, natură etc.) Calm, domol, lin, ușor. Iarnă blândă. – blandus.
Antonime blând
- Blând ≠ aspru, avan, sever, crunt, drastic, dur, nemilos, rău, răutăcios, fricos, sălbatic, sperios