Dicționar de sinonime

Sinonime cărat

Cuvântul „cărat” are următoarele sinonime:

cărat ( substantiv )
  • transport
  • dus
  • purtare
Alte sinonime:
  • cărare
  • ducere
  • transportare


Sinonime Apropiate

  • temperamental - avântat, înflăcărat, ardent, nervos
  • trafic - circulație, transporturi, comerț, afaceri
  • fervent - înflăcărat, entuziast
  • focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
  • gest - atitudine, purtare, comportare
  • hamal - cărător, salahor, tregher
  • exaltat - entuziasmat, înflăcărat, aprins, însuflețit, avântat, zelos, nebun, ieșit din minți, țicnit
  • manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă
  • modă - vogă, comportament, conduită, purtare, fason, găteală, podoabă, ținută
  • aduce - a purta, a transporta, a căra, a rodi, a produce, a crea, a semăna, a fi similar
  • atitudine - ținută, poziție, comportare, gest, purtare
  • avântat - pornit, lansat, înflăcărat, însuflețit, entuziast, măreț, semeț, grandios
  • căra - a duce, a transporta, a purta, a cărăbăni, a se duce, a pleca, a o șterge
  • conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
  • entuziast - înflăcărat, avântat, însuflețit, exaltat, înfocat, ardent, aprins, pătimaș

Dex cărat

  • cărat2, ~ă 1 Care a fost transportat deplasat, mutat. 2 Transportat cu carul2.
  • cărát1 1 Mutat1. 2 Transport de materiale, obiecte (în cantitate mare). 3 Timp când se cară fânul sau recolta. 4 Plată pentru cărăușie.
  • CĂRÁT 1. Acțiunea de a (se) căra; transport de materiale (în cantitate mare). 2. Timpul când se cară fânul sau recolta. – căra.
  • CĂRÁT Acțiunea de a căra. 1. Transportul unor materiale. Ziua e treieriș, căratul griului la gară, n-avem timp. DUMITRIU, N. 241. Căratul snopilor, căratul de snopi, sau căratul pîinii, se face cu carul. PAMFlLE, A. R. 140. 2. Timpul cînd se cară fînul sau (mai ales) recolta. Să te bată, badeo, bată Nouă boale dintr-o dată, Nouă boale Ș-o lingoare, Din arat Pînă-n cărat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
  • CĂRÁT Acțiunea de a căra. 1. Transportul unor materiale. 2. Timpul când se cară fânul sau recolta.
  • CĂRÁT n. 1) v. A CĂRA și A SE CĂRA. 2) rar Timpul când se cară recolta. /v. a (se) căra
  • cărat n. transport: căratul fânului.
  • cărát n., pl. urĭ (d. car 3). Acțiunea de a căra mereŭ: căratu lemnelor. V. cărătură.


Sinonimul cuvântului cărat

Sinonimul cuvântului cărat


Testează-te!