Dicționar de sinonime

Sinonime manieră

Cuvântul „manieră” are următoarele sinonime:

manieră ( substantiv )
  1. conduită, atitudine, comportament, purtare
  2. mod, cale, chip, fel, formă, procedeu, stil
  3. politețe, amabilitate, civilitate
Alte sinonime:
  • comportare
  • regim
  • sens
  • bună-cuviință
  • apucătură
  • deprindere
  • moravuri
  • năravuri
  • obiceiuri )
  • modă
  • pont
  • duh
  • talâm
  • metodă
  • mijloc
  • modalitate
  • posibilitate
  • procedare
  • procedură
  • putință
  • sistem
  • cap
  • modru
  • manoperă
  • marșă
  • mediu
  • mijlocire
  • gen
  • spirit
  • decență
  • jenă
  • pudoare
  • rușine
  • sfială
  • pudicitate
  • pudiciție


Sinonime Apropiate

  • conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
  • fel - procedeu, manieră, mod, chip, sistem, cale, varietate, soi, gen
  • metodă - procedeu, mod, mijloc, cale, manieră, modalitate, sistem, stil
  • mod - fel, chip, manieră, modalitate, procedeu, sistem, metodă, stil, gen
  • tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
  • modă - vogă, comportament, conduită, purtare, fason, găteală, podoabă, ținută
  • comportament - conduită, atitudine, manifestare
  • formă - aspect, înfățișare, configurație, siluetă, profil, fel, chip, mod, cale
  • procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
  • procedură - practică, formalitate, manieră
  • gen - fel, mod, soi, tip, varietate, categorie, clasă, manieră, stil
  • gentilețe - amabilitate, politețe, atenție, curtoazie, drăgălășenie
  • gest - atitudine, purtare, comportare
  • manierat - politicos, civilizat, subțire, rafinat, distins, binecrescut, stilat, afectat, căutat
  • atenție - luare-aminte, băgare de seamă, precauție, grijă, vigilență, solicitudine, politețe, amabilitate, stimă

Dex manieră

  • manie 1 (Cu determinări care precizează domeniul) Mod. 2 De (o) ~ sau de așa ~ În așa fel. 3 Mod de a se comporta sau de a se prezenta în societate comportare, ținută. 4 Politețe. 5 Totalitate a procedeelor tehnice care alcătuiesc stilul particular al unui artist. 6 Folosire mecanică a unor procedee stilistice datorită cărora o lucrare lasă impresia de artificialitate. 7 De ~ Manierist.
  • MANIÉRĂ, maniere, 1. (La ) Fel de a se purta în societate; comportare, ținută. ◊ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare în societate. ♦ (La ) Politețe, amabilitate; bună-cuviință. 2. Fel, chip, mod, procedeu; modalitate. ◊ De (așa) (sau de o) manieră... = în (așa) chip..., în (așa) mod... 3. Ansamblu de mijloace de expresie și de procedee care alcătuiesc stilul particular al unui artist, scriitor etc. ♦ Tendință de a repeta, în artă, propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. ♦ Folosire mecanică a unor procedee stilistice într-o operă literară, din cauza cărora se ajunge la artificialitate. – Din manière.


Sinonimul cuvântului manieră

Sinonimul cuvântului manieră


Testează-te!