Dicționar de sinonime

Sinonime calici

Cuvântul „calici” are următoarele sinonime:

calici ( verb )
  1. a lăcomi, a fi zgârcit
  2. a sărăci
Alte sinonime:
  • cere
  • cerși
  • milogi
  • ologi
  • schilodi
  • lăcomi
  • sărăci
  • a se lăcomi
  • a se scumpi
  • a se zgârci
  • a se pungi
  • a se ruina
  • a scăpăta
  • a sărmăni
  • a meseri
  • a mișeli
  • a [se] mofluzi
  • a [se] stinge
  • a [se] decava
  • a [se] toca
  • a [se] usca
  • a deveni calic
  • a da faliment
  • a mofluzi
  • a ologi
  • a schilăvi
  • a cerși
  • a cere


Sinonime Apropiate

  • zgârci - a se contracta, a se chirci, a se calici, a fi avar, a se lăcomi, a se scumpi
  • zgârcenie - avariție, calicie, meschinărie, lăcomie
  • penurie - sărăcie, lipsuri, mizerie, pauperitate
  • privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
  • secătui - a epuiza, a istovi, a vlăgui, a sărăci, a seca
  • zgripțor - pajură, stemă, avar, zgârcit, lacom, egoist
  • farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
  • goliciune - nuditate, golătate, sărăcie, lipsuri
  • hapsân - hain, câinos, crud, odios, răutăcios, lacom, hrăpăreț, avar, zgârcit
  • harpagon - zgârcit, avar
  • indigență - sărăcie, lipsă, mizerie
  • lefter - sărac, sărăcit
  • meschin - egoist, zgârcit, avid, obtuz, mărginit, mic, strâmt, mărunt, banal
  • mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
  • mizerie - sărăcie, lipsuri, nevoi, penurie, nevoințe, dezordine, murdărie, șicane, hărțuieli

Dex calici

  • calicí 1-2 A deveni sau a face să devină calic (4) a (se) schilodi. 3-4 A deveni sau a face să devină calic (1) sărăci. 5-6 A cerși. 7 A se zgârci.
  • CALICÍ, calicesc, IV. 1. , și A deveni sau a face să devină calic (1); a sărăci. ♦ A cerși. 2. A se zgârci2. 3. și ( și ) A (se) ologi, a (se) schilodi. – Din calic.
  • CALICÍ, calicesc, IV. 1. (în regimurile de exploatare) A face pe cineva calic (1), a-l sărăci, a-l aduce la sapă de lemn. Nici nu vrei să stai cu noi de vorbă după ce ne-ai calicit. CAMILAR, N. II 93. Neică, frate, m-ai calicit! Atîta aveam pentru hrana copiilor: un cal și o căruță. PAS, L. I 287. Ce faci, vodă? Ce gîndești Pe la noi de cînd trăiești? Pe la noi de cînd veniși Țara toată caliciși. LIT. ANTIMONARHICĂ 110. ◊ De cînd ne-a oropsit, Mai de tot am calicit. TEODORESCU, P. 552. ◊ Tudorel că-mi sărăcea, Tudorel se calicea. TEODOPESCU, P. P. 670. 2. A nu se îndura să dea banul din pungă, a fi zgîrcit. Și-n casă te calicești pînă la lescaie. CARAGIALE, O. III 36. 3. (Învechit) A cerși. Văzui copiii pe uliți calicind. NEGRUZZI, S. II 236. 4. (Regional) A schilavi, a ologi. () Zgaiba... sapă tot piciorul... și se calicește vita de ispravă. La TDRG.
  • CALICÍ, calicesc, IV. 1. , și A deveni sau a face să devină calic (1). ♦ A cerși. 2. A se lăcomi; a se zgârci. 3. , și ( și ) A ologi. – Din calic.
  • CALICI- elem. „caliciu floral”. (< calici-, calix, -icis, cupă)


Sinonimul cuvântului calici

Sinonimul cuvântului calici


Testează-te!