Dicționar de sinonime
Sinonime calomniere
Cuvântul „calomniere” are următoarele sinonime:
calomniere ( substantiv )
- bârfă
- bârfeală
- bârfire
- bârfit
- calomnie
- cleveteală
- clevetire
- clevetit
- defăimare
- denigrare
- discreditare
- ponegreală
- ponegrire
- șoaptă
- hulă
- hulire
- năpăstuire
- pâră
- ponosluire
- tonocie
- balamuție
- catigorie
- clevetă
- mozavirie
- încondeiere
- înnegrire
Sinonime Apropiate
- bârfeală - cleveteală, bârfă, defăimare, calomnie, hulă, ocară, denigrare, ponegrire, mahalagism
- calomnie - defăimare, ponegrire, bârfeală, bârfă, ocară, clevetire, hulă, denigrare, insultă
- cleveteală - bârfeală, bârfă, denigrare, ponegrire, calomnie, defăimare
- mahalagism - bârfeală, clevetire, defăimare, calomnie, mitocănie, mojicie, necuviință, vulgaritate, grosolănie
- hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
- șoaptă - șușoteală, murmur, susur, șopot, vorbe, bârfă, calomnii
- mâncătorie - intrigă, uneltire, mașinație, bârfeală, calomnie, delapidare, fraudă, escrocherie, hoție
- bârfă - bârfeală
- blasfemie - calomnie, hulă, injurie, înjurătură
- părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
- părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
- părui - a depila, a flocăi, a depăra, a bate, a snopi, a scărmăna
- prezerva - a proteja, a apăra, a feri, a păzi, a păstra
- răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
- răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
Dex calomniere
- calomniere Calomnie.
- CALOMNIÉRE, calomnieri, Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. – calomnia.
- CALOMNIÉRE, calomnieri, Faptul de a calomnia.
- CALOMNIÉRE Acțiunea de a calomnia. .
- calomnia A spune, pe socoteala cuiva, lucruri rele, neadevărate, discreditându-l în onoarea și reputația sa a bârfi, a cleveti, a defăima, a huli.
- CALOMNIÁ, calomniez, I. A vorbi pe cineva de rău pe nedrept, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. – Din calomnier, calumniari.
- CALOMNIÁ, calomniez, I. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. – Din calomnier, calumniari.
- CALOMNIÁ, calomniez, I. A spune pe socoteala cuiva lucruri rele și neadevărate, cu intenția – de a-i atinge onoarea și reputația, de a-l micșora în stima oamenilor. – bîrfi, defăima, ponegri, cleveti, huli. M-a maltratat, m-a calomniat și, de sațiu, m-a iertat. CARAGIALE, O. VII 230. – Pronunțat: -ni-a.
- CALOMNIÁ, calomniez, I. A vorbi pe cineva de rău, cu intenția de a-i atinge onoarea sau reputația. – calomnier ( calumniari).
- CALOMNIÁ I. A spune calomnii (la adresa cuiva), a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. .