Dicționar de sinonime
Sinonime chihăi
Cuvântul „chihăi” are următoarele sinonime:
chihăi ( verb )
- agasa
- enerva
- indispune
- irita
- necăji
- plictisi
- sâcâi
- supăra
- a agasa
- a enerva
- a indispune
- a irita
- a necăji
- a plictisi
- a sâcâi
- a supăra
Sinonime Apropiate
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- agasa - a deranja, a enerva, a indispune, a supăra, a înfuria, a plictisi
- enerva - a indispune, a agasa, a irita, a înfuria, a supăra, a ațâța, a întărâta, a tracasa, a călca pe nervi
- șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
- tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
- irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
- necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
- obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
- enervant - iritant, agasat, sâcâitor
- tachina - a sâcâi, a necăji, a indispune, a plictisi
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
- intoxica - a otrăvi, a periclita, a agasa, a plictisi, a indispune
- iritant - enervant, neplăcut, supărător
- iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
Dex chihăi
- chihăí1 A chicoti.
- chihăí2 1 A tuși sec, încontinuu, din cauza unei boli de plămâni. 2 A plictisi pe cineva, insistând cu vorba pe lângă el.
- CHIHĂÍ, chihăiesc, IV. 1. A plictisi pe cineva cu vorbe insistente. 2. A tuși sec. – Formație onomatopeică.
- CHIHĂÍ, chihăiesc, IV. 1. A plictisi pe cineva insistând cu vorba pe lângă el. 2. A tuși sec. – Formație onomatopeică.
- CHIHĂÍ, chihăiesc, IV. A insista cu vorba (pe lîngă cineva), a fi prea stăruitor, a bate capul, a plictisi. Chihăiam pe mama să se puie pe lîngă tata, ca doar m-a da și pe mine la catihet. CREANGĂ, A. 81. ◊ (Precizat prin determinarea «de cap») Lăutari sînt? – Nu-s, Ivane, ce mă tot chihăiești de cap? CREANGĂ, P. 308.
- CHIHĂÍ, chihăiesc, IV. 1. A insista cu vorba pe lângă cineva; a plictisi. 2. A tuși – Onomatopee.
- chehaiá 1 Intendent al vizirului sau al pașei, însărcinat cu inspecția curții sale. 2 Reprezentant al domnilor români pe lângă Poarta Otomană capuchehaia. 3-4 Subofițer (uneori) locotenent al căpitanului. 5-6 (Cu înțeles neprecizat, probabil) Funcționar vamal sau șef de poștă. 7 Primar. 8-9 Vornic sau vătășel al primăriei. 10 Șef al pădurarilor. 11 (Capu)-beiu sau -beg Locțiitor al Marelui vizir, însărcinat mai ales cu afacerile interne și militare. 12 Comandant al general al oștii turcești pornită împotriva revoluționarilor din 1821. 13 ~-chiatib Secretar al ministrului de interne.
- cheháie chehaia
- chí-ha chihăi
- chihái chehaia