Dicționar de sinonime
Sinonime șicana
Cuvântul „șicana” are următoarele sinonime:
șicana ( verb )
- a sâcâi
- a plictisi
- a deranja
- a indispune
- a face mizerii
Alte sinonime:
- a străgăni
- a molesta
- a căuta pricină
- a necăji
- a nu da pace
- a pune bețe în roate
- șicană
șicană ( substantiv )
- sâcâială
- critică
- pricină
- tertip
- dificultate
Sinonime Apropiate
- tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
- importuna - a deranja, a indispune, a plictisi, a incomoda
- necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
- agasa - a deranja, a enerva, a indispune, a supăra, a înfuria, a plictisi
- tachina - a sâcâi, a necăji, a indispune, a plictisi
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- incomoda - a supăra, a indispune, a stingheri, a încurca, a deranja
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- intoxica - a otrăvi, a periclita, a agasa, a plictisi, a indispune
- jena - a deranja, a incomoda, a indispune, a supăra, a stânjeni, a împiedica, a tulbura, a se rușina, a se sfii
- obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
- bodogăneală - mormăială, bolboroseală, bâiguială, bombăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială, molestare
- cicăleală - sâcâială, pisălogeală, dăscăleală
- cicăli - a pisălogi, a bate la cap, a sâcâi, a plictisi, a bârâi, a dăscăli
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
Dex șicana
- șicana 1 (; persoane) A pune în dificultate prin interpretarea insidioasă a unor prevederi legale sau prin specularea unor detalii de procedură. 2 A deranja pentru lucruri lipsite de importanță, făcând obiecții meschine, ridicând pretenții nejustificate a agasa (2), a cicăli (3), a sâcâi, a șicanarisi. 3 A discuta în contradictoriu, cu insistență, exagerând importanța lucrurilor. 4 (; rar) A ridica obiecții neîntemeiate.
- ȘICANÁ, șicanez, I. A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanță, a căuta cuiva pricină, a face șicane; a agasa. – Din chicaner.
- ȘICANÁ, șicanez, I. A sîcîi (pe cineva) pentru lucruri fără importanță, a căuta cuiva pricină (fără motiv justificat); a face șicane. Noi nu voim să șicanăm pe Caragiale cu acest sfîrșit. GHEREA, ST. CR. II 144.
- ȘICANÁ I. A face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. .
- ȘICANÁ tr. a face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner)
- A ȘICANÁ ~éz 1. tranz. (persoane) A produce șicane; a sâcâi fără motive serioase. 2. intranz. A umbla cu șicane. /<fr. chicaner
- șicanà v. 1. a întrebuința șicane sau subtilități; 2. a intenta cuiva un proces fără cuvânt; 3. fig. a necăji pentru nimicuri.