Sinonime circumstanță

Cuvântul „circumstanță” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• situație - împrejurare, circumstanță, ipostază, conjunctură, postură, stare, context, avere, situație
• conjunctură - împrejurare, situație, circumstanță, postură, ipostază
• ipostază - stare, împrejurare, circumstanță, situație, aspect, înfățișare, ținută
• împrejurare - caz, circumstanță, situație, stare, condiție, postură, ocazie, prilej, moment
• caz - întâmplare, împrejurare, circumstanță, eveniment, ipostază, situație, fapt, context
• condiție - clauză, prevedere, prescripție, stipulare, termen, împrejurare, circumstanță, caz, situație
• hal - stare, aspect, înfățișare, situație, împrejurare, halal
• poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
• soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
• șansă - noroc, posibilitate, prilej, sorți, circumstanță (favorabilă)
• aspect - înfățișare, configurație, chip, ipostază, față, imagine, ținută, fason
• bilanț - rezultat, evaluare, încheiere, socoteală, situație (finală)
• căpătâi - capăt, extremitate, cap, creștet, situație, rost, ocupație
• climat - climă, aer, atmosferă, ambianță, mediu, societate, cadru, situație, circumstanțe
• evidență - certitudine, adevăr, claritate, siguranță, situație, consemnare, conspect, înregistrare

Dex circumstanță

• circumstánță 1 Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen. 2 Totalitate a unor condiții date. 3-4 ~țe atenuante (sau agravante) Împrejurări (sau fapte) care reduc sau măresc gravitatea unui fapt. 5-6 De (sau pentru) ~ Ocazional. 7-8 Așa ca să fie. 9 Măsuri (sau legi) de ~ Dispoziții luate în anumite împrejurări.
• CIRCUMSTÁNȚĂ, circumstanțe, Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen; (la ) totalitatea unor condiții date. ◊ De (sau pentru) circumstanță = (care se face, are loc) într-o anumită împrejurare, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. ♦ (; la ) Împrejurări privitoare la infracțiunea comisă sau la persoana infractorului, în măsură să determine mărirea sau micșorarea pedepsei. Circumstanțe atenuante. – Din circumstantia, circonstance.
• CIRCUMSTÁNȚĂ, circumstanțe, Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen; (la ) totalitatea unor condiții date. ◊ De (sau pentru) circumstanță = (care se face, are loc) într-o anumită împrejurare, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. – Din circumstantia, circonstance.

Sinonimul cuvântului circumstanță

Testează-te!