Dicționar de sinonime

Sinonime ciripi

Cuvântul „ciripi” are următoarele sinonime:

ciripi ( verb )
  • a pirui
  • a știorlâcăi
  • a bâigui
  • a piui
  • a divulga
  • a face destăinuiri


Sinonime Apropiate

  • împărtăși - a dezvălui, a divulga, a comunica, a mărturisi, a încredința, a destăinui, a revela, a confia, a transmite
  • mogorogi - a bâigui, a bolborosi
  • murmura - a șopti, a bâigui, a boscorodi, a bolborosi, a bombăni, a crâcni, a cârti, a mormăi, a susura
  • bodogăneală - mormăială, bolboroseală, bâiguială, bombăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială, molestare
  • bolborosi - a mormăi, a bâigui, a bâlbâi, a îngăima
  • bombăni - a mormăi, a bâigui, a îngăima
  • destăinui - a dezvălui, a divulga, a mărturisi, a revela, a confesa, a confia
  • dezvălui - a descoperi, a dezveli, a da la iveală, a arăta, a revela, a pune în lumină, a elucida, a destăinui, a divulga
  • trâmbița - a vesti, a răspândi, a divulga
  • spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti

Dex ciripi

  • ciripí 1 ( unele păsărele) A scoate sunete caracteristice. 2 (; femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. 3 A divulga ceva.
  • CIRIPÍ, ciripesc, IV. (Despre unele păsărele; la 3) A scoate sunete caracteristice. ♦ (Despre femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. ♦ A vorbi, a spune ceva; a face destăinuiri, a divulga ceva. – Din cirip.
  • CIRIPÍ, ciripesc, IV. (Despre păsări mici) A scoate tonuri ascuțite și uniforme. În scorburile merilor ciripeau puii de vrabie. CAMILAR, TEM. 193. Scatiul, afară, ciripea de-abia auzit în gușă. SADOVEANU, O. IV 122. Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri. EMINESCU, O. I 120. Ciocîrlia... ciripește vesel în zori. ALECSANDRI, P. I 20. Păsăruica rugului, Pe coarnele plugului, Ciripește, Vorovește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 518. ◊ Firește! ciripi Eugenia. Trebuie să facem ceva pentru el. REBREANU, R. I 164. Răpită de armonia acestor suave versuri ciripite în dulcea limbă toscană, inima se avintă. ODOBESCU, S. III 35. Primăvara cînd înfrunde (= înfrunzește) Gura cucului s-aude, Da cîndu-i colo toamna, Nu s-aude nimica, Numai mîndra cu gura, Cu dulceață ciripind, Toată lumea veselind. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 27.
  • A CIRIPÍ ~ésc intranz. 1) (despre păsări) A scoate sunete ascuțite și zgomotoase, caracteristice speciei; a face „cip-cirip”. 2) fig. fam. (despre femei sau copii) A vorbi cu glas subțire și melodios. /Din cirip


Sinonimul cuvântului ciripi

Sinonimul cuvântului ciripi


Testează-te!