Dicționar de sinonime
Sinonime bombăni
Cuvântul „bombăni” are următoarele sinonime:
bombăni ( verb )
- a mormăi
- a bâigui
- a îngăima
Alte sinonime:
- a bălmăji
- a bârâi
- a bodogăni
- a bolborosi
- a boscorodi
- a gângăvi
- a îndruga
- a îngâna
- a mârâi
- a molfăi
- a murmura
- a blodogori
- a bufni
- a dondăni
- a mogorogi
- a mondăni
- a mormoti
- a morocăni
- a slomni
- a tolocăni
- a pâtcăi
- a șondoroi
- bâzâi
- bodogăni
- cicăli
- dăscăli
- plictisi
- sâcâi
- zbârnâi
- zâzâi
- zumzăi
- a bogonisi
- a cârti
- a protesta
- a mustra
- a reproșa
- a bate la cap
- a certa
- a critica
Sinonime Apropiate
- murmura - a șopti, a bâigui, a boscorodi, a bolborosi, a bombăni, a crâcni, a cârti, a mormăi, a susura
- bâigui - a îngăima, a bombăni
- bolborosi - a mormăi, a bâigui, a bâlbâi, a îngăima
- mormăi - a bolborosi, a bombăni, a îngăima, a mârâl, a murmura, a îndruga
- bodogăneală - mormăială, bolboroseală, bâiguială, bombăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială, molestare
- bălmăji - a încurca, a amesteca, a bombăni
- mogorogi - a bâigui, a bolborosi
- morfoli - a mormăi
- bârâi - a cicăli, a bombăni
- dondăni - a bombăni, a bodogăni
Dex bombăni
- bombăni 1 (; albine) A bâzâi. 2 A vorbi singur, încet și greu inteligibil (cu nemulțumire) murmura, mormăi, bolborosi, cârâi. 3 ( copiii mici) A scoate sunete nearticulate. 4 A-și arăta nemulțumirea prin vorbe spuse pentru sine.
- BOMBĂNÍ, bómbăn, IV. 1. A vorbi pentru sine, încet și fără a articula răspicat sunetele. ♦ A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulțumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. – Formație onomatopeică.
- BOMBĂNÍ, bombănesc, IV. 1. A vorbi pentru sine, încet și fără a articula răspicat sunetele. ♦ A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulțumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. – Formație onomatopeică.
- BOMBĂNÍ, bombănesc, IV. 1. A vorbi singur, printre buze, încet și uneori nedeslușit (mai ales spre a-și arăta nemulțumirea). murmura, mormăi, bolborosi. Păi da, c-o să dărîm poarta omului! a bombănit tata. PAS, Z. I 177. Nu mai cred eu asta! a bombănit posomorită lelea Ileana. SADOVEANU, N. F. 103. Pe drum, Costică, privind la obloanele prăvăliilor, bombănește mereu. CARAGIALE, O. II 357. ♦ A certa (pe cineva) bodogănind mereu. a bate la cap. Ajunge! M-ai bombănit destul. 2. (Despre copiii mici care nu știu încă să vorbească) A produce sunete nearticulate; a gînguri. Copilul se joacă cu minuțele lui, bombănind vorbe de tainic înțeles. SLAVICI, N. I 42. – 3 și bombăne (STANCU, D. 48). – Variantă: bomboní (ISPIRESCU, L. 325, PĂSCULESCU, L. P. 35) IV.