Dicționar de sinonime
Sinonime cocoța
Cuvântul „cocoța” are următoarele sinonime:
cocotă ( substantiv )
- prostituată
Alte sinonime:
- curvă
- târfă
- femeie de stradă
- damă
- madamă
- pârțotină
- telăliță
- teleleică
- lele
- madaranță
- scorțotină
- tearfă
- târnoață
- bandură
- bulă
- crăiță
- landră
- mișarcă
- magopață
- tălaniță
- femeie publică
- fleoarță
- fleorțotină
- șuleandră
- buleandră
- pupăză
- putoare
- târâtură
- haită
- pupezoaică
- terfeloagă
- gudă
- ruptură
- maimuță
- marcoavă
- mastroacă
cocoța ( verb )
- a se cățăra
- a se urca
- a se sui
- a parveni
Alte sinonime:
- cățăra
- a se ridica
- a se aburca
- a se țuțuia
- a se burica
- a se cucuia
- a se găibăra
- a se popoța
- a se zgăibăra
- a se pupuia
- a se suliga
- a avansa
- cocotă
Sinonime Apropiate
- escalada - a urca, a sui, a se cățăra, a trece, a sări, a depăși
- sui - a urca, a se înălța, a se cățăra, a se ridica, a (se) majora, a (se) mări, a crește, a spori, a înainta
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
- strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
- strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
- suiș - urcuș, urcare
- suitor - ascendent, progresiv, agățător, urcător
- babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
- bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
- feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
- greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
- haotic - confuz, încâlcit, dezordonat, încurcat
- hetairă - curtezană, damă, prostituată
- incomoda - a supăra, a indispune, a stingheri, a încurca, a deranja
Dex cocoța
- cocoța 1-2 A (se) urca pe ceva a (se) cocoți (1-2). 3 A (se) așeza pe un loc mai ridicat a (se) cocoți (3). 4 A promova într-un mod dubios a (se) cocoți (4).
- COCOȚÁ, cocóț, I. și A (se) urca pe ceva, a (se) așeza pe un loc mai ridicat. ♦ A promova într-un post sau la o situație nemeritată. –
- COCOȚÁ, cocóț și cocoțez, I. A se urca pe ceva, a se așeza pe un loc mai ridicat. Păreau cam ciudați moții, cu obiceiul acesta de a se cocoța pe cele mai înalte vîrfuri. BOGZA, Ț. 43. Bozan s-a urcat sus pe scara de sîrmă, la comanda podului rulant. Acolo stă cocoțat de paisprezece ani. SAHIA, N. 33. a sărit pe spatele mamei și, cu piciorușele lui subțiri și fragede ca paiul, i se cocoață după gît. GIRLEANU, L. 10. Ermil, cocoțat pe capră, mîna caii cu un bici improvizat. SLAVICI, N. I 320. ♦ A se ridica, a se înălța într-un post sau la o situație nemeritată. Știm ce-a fost la congresul de acum cinci ani ; s-a dovedit că în fruntea mișcării se cocoțaseră niște trădători, și trădătorii s-au dus unde le era locul, în tabăra burgheziei. GALAN, Z. R. 21.
- A COCOȚÁ cocoț tranz. A face să se cocoațe. /Orig. nec.
- A SE COCOȚÁ mă cocoț intranz. 1) A se urca pe un loc (mai) înalt. 2) A avansa într-un post sau la o situație fără a merita. /Orig. nec.
- cocoțà (gogoțà) v. 1. se zice despre păsări când s’așează pe o ramură de copaciu; 2. fig. a se așeza pe ceva înalt sau în locul cel mai bun. .
- cucuța2 cocoța
- gogoța cocoța
- gogoțà v. V. cocoța.