Dicționar de sinonime
Sinonime coincide
Cuvântul „coincide” are următoarele sinonime:
coincide ( verb )
- a se potrivi
- a se suprapune
- a fi echivalent
- a concorda
Alte sinonime:
- a se încăleca
- a se petrece simultan
- a se identifica
Sinonime Apropiate
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- coincidență - potrivire, congruență, concordanță, suprapunere
- nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
- concorda - a se potrivi, a coincide, a corespunde, a se armoniza
- potrivi - a se armoniza, a concorda, a corespunde, a se asemăna, a se asemui, a ajusta, a adapta, a aranja, a doza
- identic - aidoma, întocmai, la fel, congruent, concordant, echivalent
- inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
- încăleca - a se încălăra, a călări, a coincide, a se suprapune, a domina, a supune
- nimeri - a ajunge, a stinge, a lovi, a izbi, a păli, a potrivi, a brodi, a concorda, a cadra
- înrudire - rudenie, neam, afinitate, analogie, asemănare, concordanță, congruență, potrivire
- nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
- armonios - concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat, melodios, sonor, plăcut, dulce
- armoniza - a echilibra, a potrivi, a concorda, a aranja, a asorta
- brodi - a se nimeri, a se potrivi, a concorda
- coincident - corespunzător, echivalent, congruent, consonant
Dex coincide
- coincíde 1 ( evenimente, fenomene ) A se petrece simultan a coincidá (1). 2 ( evenimente, fenomene ) A se produce în același loc a coincidă (2). 3 A se potrivi întocmai a coincida (3), a se brodi, a se nimeri. 4 ( linii, figuri, suprafețe) A se suprapune perfect a coincida (1).
- COINCÍDE, 3 coincíde, III. 1. (Despre evenimente, fenomene etc.) A se petrece simultan, a se produce în același loc. 2. A fi identic, a se potrivi întocmai. ♦ (Despre linii, figuri, suprafețe) A se suprapune perfect. – Din coïncider, coincidere.
- COINCÍDE, 3 coincide, III. 1. (Despre evenimente) A se petrece simultan, a se întîmpla, a se produce în același timp. 2. A fi comun, identic cu ceva, a se potrivi bine cu ceva. ♦ (Despre linii și figuri) A se suprapune exact, a se potrivi întocmai. Două figuri egale și simetrice trebuie să coincidă prin suprapunere.
- COINCÍDE III. 1. A se întâmpla, a se produce simultan, în același timp. 2. A fi la fel, a se potrivi. ♦ (Despre linii, figuri) A se suprapune perfect. .
- COINCÍDE intr. 1. a se întâmpla, a se produce în același timp. 2. a fi identic, a se potrivi; a corespunde întocmai. ◊ (despre linii, figuri) a se suprapune perfect. (< fr. coïncide, lat. coincidere)