Sinonime înrudire

Cuvântul „înrudire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• afinitate - înrudire, asemănare, analogie, potrivire, congruență
• nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
• asemănare - similitudine, analogie, comparare, congruență, concordanță
• potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
• coincidență - potrivire, congruență, concordanță, suprapunere
• concordanță - potrivire, congruență, acord, consonanță, armonie, concordie
• conformitate - potrivire, concordanță, consonanță, congruență
• corespondență - scrisoare, epistolă, poștă, potrivire, armonie, analogie, concordanță, simetrie, coerență
• inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
• incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
• nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
• brodeală - potrivire, nimereală, congruență
• consonanță - potrivire, armonizare, acord, concordanță, convergență
• disonanță - nepotrivire, neconcordanța
• armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate

Dex înrudire

• înrudire 1-2 A avea sau a stabili o relație de rudenie cu cineva înnemurire (1-2). 3 Afinitate. 4 Relație mai apropiată sau mai depărtată între tonuri și tonalități.
• ÎNRUDÍRE, înrudiri, Faptul de a se înrudi; rudire. – înrudi.
• ÎNRUDÍRE, înrudiri, Faptul de a se înrudi. 1. Legătură de rudenie. Din inima lor nu s-a șters purtarea necuviincioasă a spînului, cu toate îndreptările și înrudirea lui. CREANGĂ, P. 209. O înrudire cu cel întîi ministru... nu putea fi decît protivnică liniștei pre care el atît o dorea. NEGRUZZI, S. II 152. ◊ (Cu sens colectiv) Elisabeta totdeauna găsea un sprijin în numeroasa ei înrudire leșască. SADOVEANU, O. VII 97. 2. Asemănare, afinitate. Cine nu se lasă înșelat de deosebirea de medii nu poate să nu observe înrudirea artei lui Creangă cu aceea a lui Caragiale. CĂLINESCU, I. C. 296. Realismul teatrului lui Shakespeare are profunde înrudiri cu ceea ce vrea să realizeze teatrul sovietic. SAHIA, U. R. S. S. 148. – Variantă: (învechit) rudíre (RUSSO, O. A. 25)
• înrudi 1-2 (A fi sau) a deveni rudă cu cineva a se înnemuri (1-2). 3 A avea caractere esențiale comune cu cineva sau ceva.
• ÎNRUDÍ, înrudesc, IV. 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva; a se înnemuri2. 2. A avea caractere (esențiale) comune cu cineva sau cu ceva. – În + rudă.
• ÎNRUDÍ, înrudesc, IV. (Urmat de determinări introduse prin «cu») 1. A fi rudă cu cineva. 2. A avea caractere esențiale comune cu cineva. – Variantă: (învechit) rudí (GHICA, S. 267, ȘEZ. I 150, PANN, P. V. I 80) IV.

Sinonimul cuvântului înrudire

Testează-te!