Dicționar de sinonime
Sinonime componență
Cuvântul „componență” are următoarele sinonime:
componentă ( substantiv ) 
- compoziție
 - structură
 - alcătuire
 
Alte sinonime: 
- constituent
 - element
 
componență ( substantiv ) 
- compoziție
 - structură
 - alcătuire
 
Alte sinonime: 
- componentă
 
Sinonime Apropiate
- compoziție - compunere, alcătuire, organizare, structură, muzică, melodie, muzică, partitură
 - sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
 - formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
 - conformație - formă, aspect, alcătuire, structură, profil, factură
 - construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație
 - distribuție - împărțire, repartizare, distribuire, alcătuire, așezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu
 - factură - alcătuire, constituție, structură, fel, conformație, natură, gen, chitanță, document
 - turnură - cotitură, viraj, aspect, fason, structură
 - formativ - constitutiv, structural
 - melodie - cântec, compoziție, muzică, melopee, arie, recitativ
 - bucată - fragment, parte, frântură, porție, crâmpei, compoziție, lucrare
 - component - alcătuitor, constituent, formativ, structural
 - configura - a contura, a profila, a structura
 - configurație - aspect, formă, înfățișare, contur, profil, structură
 - constituție - conformație, structură, factură, formație, legea legilor
 
Dex componență
- componență + -ență] Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate alcătuire, compoziție.
 - COMPONÉNȚĂ, componențe, Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire. – Compon + -ență (după absent-absență).
 - COMPONÉNȚĂ, componențe, Reunire într-un tot a mai multor elemente; compoziție, alcătuire. Componența guvernului.
 - COMPONÉNȚĂ Reunire a mai multor elemente într-un întreg; compoziție, alcătuire.
 - COMPONÉNȚĂ totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire. (< compon/ent/ + -ență)
 - COMPONÉNȚĂ ~e f. 1) Modalitate de structurare internă a elementelor componente ale unui întreg; compoziție. 2) Ansamblu de elemente componente; compoziție. /compon + suf. ~ență
 - COMPONÉNȚĂ s. alcătuire, compoziție, structură. (Comisia are următoarea ~...)
 - COMPONENȚĂ alcătuire, compoziție, structură. (Comisia are următoarea ~...)
 






