Sinonime cules

Cuvântul „cules” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• culegere - adunare, recoltare, strângere, colecționare, colecție, florilegiu, antologie, zețuire, compunere
• colecție - culegere, adunare, reunire
• compoziție - compunere, alcătuire, organizare, structură, muzică, melodie, muzică, partitură
• scriitură - scriere, text, scris, redactare, compunere, stil
• sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
• sobor - sinod, adunare
• ședință - consfătuire, adunare, întrunire, reuniune (oficială)
• florilegiu - antologie, culegere (de texte)
• înaintare - avansare, progres, evoluție, propășire, mers-înainte, ridicare, promovare, înălțare, ascensiune
• întrunire - adunare, reuniune, întâlnire, convocare, strângere
• majorare - sporire, mărire, creștere, dezvoltare, ridicare, urcare
• melodie - cântec, compoziție, muzică, melopee, arie, recitativ
• antologie - florilegiu, culegere (de texte)
• ascensiune - suiș, înălțare, suire, ridicare, urcare, promovare, creștere, progres
• bucată - fragment, parte, frântură, porție, crâmpei, compoziție, lucrare

Dex cules

• cules1 1 ( recolte și culturi) Recoltare. 2 Timpul când se culege recolta. 3 (; rar) Recoltă. 4 Culegere. 5 Mașină de ~ Mașină cu care se execută operațiile de culegere și de turnat litere sau rânduri.
• cules2, ~easă 1 ( cereale, fructe, flori ) Recoltat2. 2 Adunat din diferite locuri colecționat. 3 Ridicat de pe jos dintr-un amestec de obiecte. 4 (; textul unui manuscris) Compus literă cu literă.
• CULÉS2, -EÁSĂ, culeși, -se, (Despre plante, fructe, flori etc.) Care este luat, desprins din locul unde crește; recoltat. – culege.
• CULÉS1, culesuri, 1. Strângere a cerealelor, a fructelor etc.; recoltare. ◊ Timpul când se strânge recolta. 2. Operație de pregătire a unei forme de tipar înalt în vederea imprimării. – culege.
• CULÉS Acțiunea de a culege; strîngerea cerealelor, a fructelor etc.; recoltă. Cu evlavie cînt auriul cules. TOMA, C. V. 268. ♦ Timpul cînd se face strîngerea cerealelor, fructelor etc. Era toamna, după culesul porumbului, într-o duminecă. PREDA, I. 117. Să te bată, badeo, bată Nouă boale dintr-o dată... Din culesul cînepii Pînă-n ruptul cămășii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
• CULÉS n. 1) Strângerea recoltei. 2) Timpul când se strânge recolta. /v. a culege
• cules n. culegerea poamelor, strângerea strugurilor.
• culés n., pl. urĭ. Acțiunea de a culege, obișnuit: culesu viilor.

Sinonimul cuvântului cules

Testează-te!