Dicționar de sinonime
Sinonime cuminți
Cuvântul „cuminți” are următoarele sinonime:
cuminți ( verb )
- a se astâmpăra, a se potoli, a se liniști
- a trage concluzii, a se înțelepți
Alte sinonime:
- a [se] astâmpăra
- a [se] domoli
- a [se] liniști
- a [se] potoli
- a [se] stăvi
- a [se] înțelepți
- a astâmpăra
- a domoli
- a liniști
- a potoli
- a stăvi
- a înțelepți
Sinonime Apropiate
- astâmpăra - a potoli, a cuminți, a liniști, a ogoi
- nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
- domoli - a liniști, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îmblânzi, a astâmpăra, a înfrâna, a struni
- astâmpărat - așezat, liniștit, cuminte, potolit, temperat, ogoit
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- tempera - a potoli, a liniști, a modera, a domoli, a reține, a înfrâna
- îmblânzi - a domestici, a supune, a domoli, a calma, a liniști, a potoli
- îmbuna - a îmblânzi, a îndupleca, a liniști, a împăca, a potoli, a calma
- încetini - a domoli, a potoli, a reduce, a liniști
- înmuia - a uda, a umezi, a îmbiba, a potoli, a domoli, a calmă, a liniști, a atenua, a slăbi
- lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
- alina - a potoli, a calma, a domoli, a îmblânzi, a liniști, a ușura, a tempera, a consola
- aplana - a potoli, a pacifica, a liniști, a împăca
- blând - liniștit, bun, calm, blajin, potolit, domol, pașnic, cuminte, așezat
- calm - liniștit, potolit, stăpânit
Dex cuminți
- cuminți 1-2 A-(și) recăpăta (sau a face să-și recapete) rațiunea. 3-4 A deveni (sau a face să devină) mai serios. 5-6 A (se) învăța minte. 7-8 ( copii) A (se) liniști. 9-10 A renunța (sau a face să renunțe) la obiceiuri periculoase sau păgubitoare.
- CUMINȚÍ, cumințesc, IV. și A (se) liniști, a (se) potoli; a deveni sau a face să devină mai serios, mai înțelept. – Din cuminte.
- CUMINȚÍ, cumințesc, IV. A se liniști, a se potoli, a deveni mai așezat; a căpăta minte, a se face mai înțelept, mai serios. De ce nu te cumințești... să vii între ai tăi? CAMILAR, TEM. 57. După cejoat puțin din picioare, se cumințesc. C. PETRESCU, Î. II 89. M-am cumințit de-atunci; Rid așa de-arare! COȘBUC, P. I 260 Adie mintea numai c-un deget pe om, și-ndată se cuminți omul nostru. RETEGANUL, P. IV 25. ◊ Lasă că te cumințesc eu, să vie Dinu, ș-om vorbi noi, jupîneasă Ilinco! VLAHUȚĂ, O. A. II 50.
- A SE CUMINȚÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni cuminte; a se face ascultător; a se astâmpăra. 2) A deveni (mai) serios și (mai) cumpătat. /Din cuminte
- A CUMINȚÍ ~ésc tranz. A face să se cumințească. /Din cuminte
- cumințì v. a se înțelepți.
- cuminte 1 Cu judecată rațional. 2 Cu purtări bune așezat. 3 În toate mințile. 4-5 , (Om) care este înțelept. 6-7 , (Om) care este isteț. 8 Prudent. 9 (; fete și tinere femei) Virgină. 10 ( femei) Serioasă (și gospodină). 11 Liniștit. 12 ( copii) Ascultător.