Dicționar de sinonime
Sinonime cârpă
Cuvântul „cârpă” are următoarele sinonime:
cârpă ( substantiv )
- otreapă
- petică
- buleandră
- treanță
- zdreanță
Alte sinonime:
- basma
- batistă
- legătură
- tulpan
- fleandură
- rantie
- paceaură
- rufă
- șuleandră
- târfă
- cârță
- cotreanță
- ronghi
- felegă
- scutec
- pelincă
Sinonime Apropiate
- zdreanță - cârpă, treanță, ruptură, vechitură, secătură, jigodie
- buleandră - zdreanță, boarfe
- cârpaci - peticar, pantofar (prost), târâie-brâu, ageamiu
- treanță - cârpă
- vechitură - zdreanță, rablă, rugină
- zgârcit - avar, cărpănos, calic, lacom, zgârie-brânză, contractat, chircit
- fleandură - cârpă
- fund - dos, spate, șezut, bază, temelie, temei, tocător, cârpător, taler
- gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
- jerpelitură - zdreanță, ruptură
- lepădătură - avorton, secătură, netrebnic, derbedeu, pușlama, stârpitură, căzătură, otreapă, loază
- ferfeniță - zdreanță
Dex cârpă
- cấrpă 1 Bucată de pânză sau de stofa (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea pragului, a vaselor ), ca materie primă în industria hârtiei petic, zdreanță, cârță. 2 Scutec. 3 Bandaj. 4 A face pe cineva ~ de șters A vorbi de rău pe cineva. 5 A batjocori pe cineva. 6 A avea urechi de ~ A nu auzi bine. 7 A avea gură de ~ A nu putea păstra o taină. 8 Om fără personalitate, care face întotdeauna ce i se spune paceaură, om de nimic, zdreanță. 9 Basma, de obicei colorată, care se pune pe cap sau la gât (numai de femei măritate) bariș, broboadă, cârpoaie, maramă, peșchir, ștergar, testemel, tulpan. 10-12 A fi (muiere sau nevastă) cu ~pa în cap A fi frumos (fricos sau slab) ca o femeie. 13 A pus bărbatul ~ Femeia comandă în casă. 14 A (-și) pune ~ în cap A se mărita. 15 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 16 ~ de bucate Bucată de pânză în care se transportă hrana merindar, merindăriță. 17 Batistă. 18 ~ de credință Năframă. 19 (Rar) Rochie.
- CẤRPĂ, cârpe, Bucată de pânză sau de stofă (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc. ♦ Scutec. ♦ Om fără personalitate, care face întotdeauna orice i se spune. – Din kărpa, krpa.
- CÂRPĂ ~e f. 1) Bucată de material textil folosită la șters praful, vasele etc.; petică. ~ de praf. 2) Obiect de îmbrăcăminte vechi. 3) depr. Om lipsit de caracter; om de nimic. /<bulg. kărpa, sb. krpa