Dicționar de sinonime
Sinonime călcătură
Cuvântul „călcătură” are următoarele sinonime:
călcătură ( substantiv ) 
- mers
 - umblet
 - pas
 - pășit
 
Alte sinonime: 
- mișcare
 - mersătură
 - mersură
 
Sinonime Apropiate
- umblet - mers, umblătură, alergătură
 - mers - mișcare, deplasare, umblet, înaintare, desfășurare, dezvoltare, evoluție, progres, curs
 - mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
 - progres - propășire, dezvoltare, înaintare, creștere, mers-înainte
 - răsuflat - învechit, depășit
 - vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
 - vetust - vechi, depășit, demodat, arhaic
 - inactual - depășit, învechit, perimat
 - intervenție - imixtiune, amestec, participare, demers, operație, acțiune
 - itinerar - rută, traseu, drum, cale, mers, parcurs
 - înaintare - avansare, progres, evoluție, propășire, mers-înainte, ridicare, promovare, înălțare, ascensiune
 - marș - mers, deplasare, drum, parcurs, itinerar, afară!, ieși!, pleacă!, du-te!
 - marșrut - rută, mers (programat)
 - anacronic - depășit, învechit, ieșit din uz, inactual
 - arhicunoscut - banal, comun, depășit, de rând, vechi, răscunoscut, notoriu, celebru
 
Dex călcătură
- călcătúră 1 Fel de a merge mers, pas, pășire, umblet. 2 Asuprire. 3 Încălcare. 4 Năvălire. 5 Boală. 6 Epilepsie. 7 (; la vite) Bătătură pe pulpă sau pe uger. 8 Vulturică (Hieracium pirosella).
 - CĂLCĂTÚRĂ, călcături, Fel de a merge; pas, mers, umblet. – Călca + -ătură.
 - CĂLCĂTÚRĂ, călcături, Fel de a merge; pas, mers, umblet. îl cunosc pe călcătură Că nu are firea bună. BIBICESCU, P. P. 59. ♦ (Concretizat) Urmă. Să-ți arăt călcătură, Să vezi, frate, umbletul. PĂSCULESCU, L. P. 227.
 - CĂLCĂTÚRĂ, călcături, Fel de a merge; pas, mers, umblet. – calcatura.
 - CĂLCĂTÚRĂ ~i f. 1) Mod de a merge (al cuiva); fel de a umbla; mers; umblet; alură. 2) Locul unde a călcat cineva cu piciorul; urmă. /a călca + suf. ~ătură
 - călcătură f. urmă de picior, pas .
 - călcătúră f., pl. ĭ. Rezultatu călcăriĭ, urmă. Felu de a călca. Epilepsie, boala copiilor.
 - CĂLCĂTÚRĂ s. v. mers.
 - CĂLCĂTURĂ mers, mișcare, pas, pășit, umblet, (rar) mersătură, ( și ) mersură. (O ~ săltăreață.).
 






