Sinonime căpiță

Cuvântul „căpiță” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• claie - căpiță, porcoi, stog, grămadă, buluc
• șiră - claie, grămadă, stog
• răsturna - a da peste cap, a prăvăli, a rostogoli, a doborî, a inversa
• falsifica - a denatura, a mistifica, a contraface, a deforma, a plastografia, a plăsmui, a măslui
• fundamental - esențial, principal, definitoriu, capital, decisiv
• gologan - ban, franc, para, pitac, sfanț, arginți, capital
• majusculă - capitală, verzală, literă mare
• metropolă - capitală, oraș mare
• crucial - esențial, capital, decisiv, fundamental, hotărâtor, substanțial, nodal
• determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
• ban - gologan, para, franc, monedă, avere, capital, resurse
• funciar - funduar, agricol, fundamental, principal, esențial, capital
• însemnat - marcat, notat, înscris, delimitat, important, valoros, prestigios, deosebit, esențial

Dex căpiță

• căpíță2 Căiță (1).
• căpíță1 1 Grămadă (provizorie) de fân, de formă conică și de mărime variabilă. 2 Grămadă conică de nutreț sau de cereale. 3 (; rar) Căpățână.
• CĂPÍȚĂ, căpițe, 1. Grămadă conică de fân, de plante de nutreț sau de cereale. 2. (Rar) Căpățână (3). – Din kopica.
• CĂPÍȚĂ, căpițe, 1. Grămadă de fîn (mai rar de alte plante de nutreț sau chiar de cereale) de formă conică și de mărime variabilă, după regiuni. Pleoapa soarele-și închide Sus pe-o căpiță de otavă. GOGA, P. 23. Dădură într-o poiană frumoasă, unde era cîteva căpițe de fîn și otavă groasă pe lîngă ele. RETEGANUL, P. I 46. ♦ Grămadă făcută din alte obiecte (avînd formă asemănătoare cu cea a grămezilor de fîn). O căpiță de brînză cu smîntînă. HOGAȘ, M. N. 36. ◊ (În comparații) Ce bucurie, ce răcnet au fost cînd și-au văzut pajura puii săi teferi în cuib și stîrvul dușmanului căpiță la poala muntelui. SBIERA, P. 86. 2. (Rar) Căciulie, căpățînă (de usturoi). Voia la d-voastră... răspunse moșneagul, scoțînd din niște desagi ce stăteau mai departe o căpiță de usturoi și pregătindu-se -a-i ucide cățeii într-o scăfiță de lemn. HOGAȘ, M. N. 66. – Variantă: copíță (ODOBESCU, S. I 148)
• CĂPÍȚĂ, căpițe, 1. Grămadă conică de fân, de plante de nutreț sau de cereale. 2. (Rar) Căpățână (3). – kopica (influențat de cap).
• CĂPÍȚĂ ~e f. Grămadă mare și înaltă de fân sau de alte plante de nutreț (sau cereale) în formă de con; stog; claie. /<bulg. kopica

Sinonimul cuvântului căpiță

Testează-te!