Dicționar de sinonime
Sinonime despot
Cuvântul „despot” are următoarele sinonime:
despot ( substantiv )
- tiran
- satrap
Alte sinonime:
- împărat
- dictator
- șef samavolnic
- asupritor
Sinonime Apropiate
- satrap - tiran, dictator, despot
- tiran - satrap, despot, dictator
- tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
- tiranie - despotism, dictatură, satrapie
- dictatorial - despotic, samavolnic, tiranic, satrapie
- despotic - tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic, autocratic
- totalitarism - dictatură, despotism, samavolnicie, satrapie
- împila - a asupri, a oprima, a exploata, a apăsa, a năpăstui, a oropsi, a tiraniza, a urgisi, a obijdui
- obseda - a urmări, a preocupa, a copleși, a tiraniza, a persecuta, a frământa, a chinui, a roade
- abuziv - arbitrar, samavolnic, ilegal, silnic, despotic
- arbitrar - samavolnic, abuziv, despotic
- asupri - a oprima, a împila, a exploata, a năpăstui, a apăsa, a tiraniza
- bântui - a pustii, a nimici, a distruge, a asupri, a oprima, a năpăstui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza
- călău - gâde, casap, torționar, tiran, ucigaș, criminal
- draconic - aspru, sever, nemilos, dur, tiranic, drastic
Dex despot
- despot, ~ă 1 Conducător cu puteri discreționare tiran. 2-3 Persoană excesiv de autoritară, (care nu ține seama de alții sau) care vrea să-și impună cu orice preț voința. 4 (În Imperiul Bizantin) Guvernator autonom al unei provincii.
- DÉSPOT, despoți, 1. (În Antichitate și în Evul Mediu) Conducător cu puteri discreționare; tiran. ♦ Om excesiv de autoritar, care, în acțiunile sale, nu ține seama de alții, care vrea să-și impună cu orice preț voința. 2. (În Imperiul Bizantin) Guvernator autonom al unei provincii, al unui ținut. – Din despótis, despote.
- DESPÓT, despoți, 1. (În antichitate și în evul mediu) Conducător cu puteri discreționare; tiran. ♦ Persoană excesiv de autoritară, care, în acțiunile sale, nu ține seama de alții, care vrea să-și impună cu orice preț voința. 2. (În Imperiul Bizantin) Guvernator autonom al unei provincii, al unui ținut. – Din despótis, despote.