Dicționar de sinonime
Sinonime detunat
Cuvântul „detunat” are următoarele sinonime:
detunat ( adjectiv )
- trăsnit
- lovit de trăsnet
- detunat
detunat ( substantiv )
- bubuitură
- bubuire
- bubuit
- detonație
- detunare
- detunătură
- duduit
- duduitură
- trăsnet
- trăsnitură
- vuiet
- detunet
- sunet
- durăt
Sinonime Apropiate
- trăsnet - bubuitură, trăsnitură
- detonație - explozie, detunătură, bubuitură
- împușcătură - detunătură, foc, explozie
- explozie - detonație, detunare, răbufnire, izbucnire, declanșare
- palataliza - a înmuia (sunetele)
- răstimp - interval, perioadă, durată, răspas
- zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
- spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
- timp - vreme, răstimp, perioadă, durată, răgaz, interval, moment, dată, ritm
- veac - secol, durată (mare), veșnicie, viață, trai, existență
- fistichiu - bizar, curios, ciudat, extravagant, trăsnit, fantezist
- fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
- gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
- hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
- iertător - indulgent, îndurător, îngăduitor, generos, milostiv
Dex detunat
- detunat1 (Rar) 1-5 Detunare (1-5).
- detunat2, ~ă 1 Lovit de trăsnet trăsnit. 2 Crăpat. 3 Zăpăcit. 4 Nebun. 5 Amețit de băutură. 6 (Rar; voce) Răsunătoare. 7 Frânt de oboseală.
- DETUNÁT, -Ă, detunați, -te, (Rar) Lovit de trăsnet; trăsnit. – detuna.
- DETUNÁT, -Ă, detunați, -te, 1. Lovit de trăsnet; trăsnit. Păduri... se cațără pînă sub piscurile detunate și pleșuve. GALACTION, O. I 344. Un brad se înălța singur și detunat pe-un vîrf de munte. EMINESCU, N. 49. 2. Zdrobit, lovit. Pe fruntea lui detunată și lividă strălucea, în sînge închegat, un Gloria Constantini ( = monedă de aur). GALACTION, O. I 153. 3. (Rar) Cu mintea tulbure; zăpăcit, țicnit. Unde mergeți acolo vă uitați, Așa sînteți de detunați. SEVASTOS, N. 371. 4. (Rar) Care răsună ca tunetul; tunător, detunător. Bătrînul pirat hohotește cu glas detunat. C. PETRESCU, Î. II 192.
- detunat a. trăsnit: munte cu capul de piatră de furtune detunată EM.
- detunát, -ă adj. Trăsnit. Fig. Iron. Beat.
Sinonimul cuvântului detunat