Sinonime dezertare

Cuvântul „dezertare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• infidelitate - necredință, trădare, adulter, inexactitate, alterare, schimbare, denaturare
• lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
• lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
• abdica - a renunța, a abandona
• declina - a refuza, a respinge, a renunța, a abandona, a nu lua asupra, a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinți
• fugă - goană, alergare, repezeală, evadare, scăpare, dezertare, refugiu, exil, pribegie
• pensiona - a se retrage, a abandona, a părăsi (o funcție)
• adulter - infidelitate, necredință, trădare (de soț)
• defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug

Dex dezertare

• dezertare 1 Părăsire nejustificată de către un militar a unității din care face parte, a locului în care prestează serviciul sau a câmpului de luptă (trecând uneori la inamic). 2 Părăsire a îndatoririlor, a obligațiilor. 3 Sustragere de la îndeplinirea unor îndatoriri, obligații.
• DEZERTÁRE, dezertări, Faptul de a dezerta. – dezerta.
• DEZERTÁRE, dezertări, Faptul de a dezerta. 1. Sustragere de la prestarea serviciului militar; părăsire fără învoire a unității; trecere la inamic. Vestea dezertării lui Jimborean străbătu divizia cu iuțeala fulgerului. CAMILAR, N. I 195. 2. Părăsire a unui loc, a unei slujbe etc.; sustragere de la însărcinările date.
• DEZERTÁRE Acțiunea de a dezerta și rezultatul ei; fugă la inamic, dezerțiune. .
• dezertare f. acțiunea de a dezerta: dezertare din armată.
• dezerta 1 ( militari) A părăsi în mod nejustificat unitatea din care face parte, locul în care prestează serviciul sau câmpul de luptă (trecând uneori la inamic). 2 A-și părăsi îndatoririle, obligațiile. 3 A se sustrage de la îndeplinirea unor îndatoriri, obligații.
• DEZERTÁ, dezertez, I. (Despre militari) A părăsi în mod nejustificat unitatea din care face parte, locul în care prestează serviciul sau câmpul de luptă (trecând uneori la inamic). ♦ A-și părăsi îndatoririle, obligațiile, a se sustrage de la îndeplinirea lor. – Din déserter.

Sinonimul cuvântului dezertare

Testează-te!