Dicționar de sinonime
Sinonime diereză
Cuvântul „diereză” are următoarele sinonime:
diereză ( substantiv )
- diviziune
- împărțire
- separare
- soluție de continuitate
Sinonime Apropiate
- diviziune - împărțire, separare
- fracțiune - fragment, parte, frântură, bucată, diviziune
- fragment - parte, frântură, fracțiune, diviziune, porție, bucată, pasaj, text, extras
- fraternitate - frăție, împărțire, solidaritate
- gradație - diviziune
- desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
- dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
- distribuție - împărțire, repartizare, distribuire, alcătuire, așezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu
- divorț - despărțire, desfacere, separare
- secesiune - separare, despărțire, rupere
- gen - fel, mod, soi, tip, varietate, categorie, clasă, manieră, stil
Dex diereză
- dieréză 1 Disociere în pronunțare a unui diftong în elementele lui componente. 2 Separare chirurgicală a țesuturilor.
- DIERÉZĂ, diereze, Disocierea în pronunțare a unui diftong în elementele lui componente. – Din diérèse, diaeresis.
- DIERÉZĂ, diereze, Disocierea unui diftong în elementele componente, astfel încît fiecare element al diftongului să-și recapete autonomia. – Pronunțat: di-e-.
- DIERÉZĂ 1. Împărțirea unui diftong în cele două elemente vocalice componente. 2. Separare chirurgicală a țesuturilor. .
- DIERÉZĂ 1. disociere a unui diftong în elementele sale componente. 2. (în prozodia antică) despărțire a două picioare metrice într-un vers. 3. separare chirurgicală a țesuturilor. 4. (biol.) diviziune și multiplicare celulară. (< fr. diérèse, gr. diairesis)
- DIERÉZĂ ~e f. lingv. Disociere a unui diftong în elementele sale componente în timpul pronunției. /<fr. dierése
- diereză f. Gram. diviziunea unui diftong în două silabe.
- * dieréză f., pl. e (vgr. diairesis. V. erezie, sinereză). Gram. Tremă, despărțirea a doŭă vocale consecutive în doŭă silabe, de ex.: haină (hain) față de haĭnă. Chir. Despărțirea unor părțĭ a căror continuitate ar fi vătămătoare. V. crază, sinereză.
- diereză.
- diereză (< διαίρεσις, „diviziune, separare, împărțire”). În prozodia antică, suspensie despărțind două picioare (1) metrice. (Când survine în mijlocul unui picior, suspensia se numește cezură*). D. apare în cazurile în care sfârșitul piciorului coincide cu sfârșitul cuvântului.