Dicționar de sinonime
Sinonime directivă
Cuvântul „directivă” are următoarele sinonime:
directivă ( substantiv )
- indicație
- îndrumare
- ghid
- normativ
Alte sinonime:
- instrucțiune
- normă
- recomandare
- regulativ
- dispoziție
- ordin
Sinonime Apropiate
- indicație - îndrumare, lămurire, recomandare, sfat, îndemn, directivă, orientare, prescripție
- instrucțiune - directivă, îndrumare, dispoziție, indicație, lămurire
- conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
- povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
- sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
- vademecum - ghid, călăuză, îndreptar
- far - reflector, proiector, ghid, călăuză, îndrumător
- farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
- glumă - spirit, calambur, bășcălie, umor, ironie, haz, ghidușie, farsă, poznă
- glumeț - hazliu, poznaș, spiritual, comic, hâtru, mucalit, șugubăț, ghiduș, mehenghi
- indiciu - semn, indicație, semnal, dovadă, atestat
Dex directivă
- directivă 1 Instrucțiune generală dată de un organ superior organelor din subordine, cu scopul de a orienta activitatea, atitudinea, conduita acestora. 2 Indicații generale de conduită. 3 Recomandare dată de către Uniunea Europeană, dar pe care statele membre o pot aplica așa cum consideră. 4-5 Direcție (1-2).
- DIRECTÍVĂ, directive, Instrucțiune generală dată de un organ superior celor din subordinea sa. – Din directive.
- DIRECTÍVĂ, directive, Instrucțiune generală dată de un organ superior organelor în subordine, cu scopul de a îndruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora. – Din directive.
- DIRECTÍVĂ, directive, Indicație, normă, instrucțiune dată de un organ superior organelor în subordine, cu scopul de a îndruma, a orienta, a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora. Directivele i le-a dat însuși Deliceanu. REBREANU, R. I 243.
- DIRECTÍVĂ (Mai ales la ) Instrucțiuni, norme de lucru (date către un organ în subordine). ♦ Indicații generale de conduită; instrucțiuni în vederea realizării unei acțiuni. .
- DIRECTÍVĂ 1. instrucțiune generală, îndrumare dată de un organ superior organelor în subordine. ◊ document al unui partid politic cuprinzând principalele orientări și obiective programatice. 2. (inform.) instrucțiune a unui program. (< fr. directive)
- DIRECTÍVĂ ~e f. Indicație a unui organ de conducere celor în subordine după care trebuie să se orienteze în activitatea lor. /<fr. directive