Sinonime diseca

Cuvântul „diseca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• spârcui - a ciopârți, a tăia, a sfâșia, a despica, a spinteca
• spinteca - a despica, a tăia, a sfâșia, a înjunghia, a ciopârți
• înjunghia - a împunge, a spinteca, a tăia, a sacrifica, a ucide, a jertfi
• cerceta - a examina, a analiza, a investiga, a studia, a urmări, a explora, a scruta, a căuta, a se documenta
• dezbatere - discuție, dialog, conversație, analiză, cercetare, frământare, deliberare, raționament
• descoase - a desface, a analiza, a iscodi, a ispiti, a cerceta, a ancheta, a chestiona
• despica - a crăpa, a sparge, a spinteca, a despărți, a tăia
• examen - probă, verificare, examinare, concurs, control, test, cercetare, investigație, analiză
• forfeca - 1 a tăia, a mărunți, a critica, a analiza, a judeca (aspru)
• analiză - cercetare, investigație, examinare, studiere, urmărire
• anchetă - investigație, cercetare, instruire, analiză
• privire - vedere, căutătură, scrutare, uitătură, ochire, văz, ochi, cercetare, examinare
• răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
• sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate
• scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi

Dex diseca

• diseca 1 ( cadavre, plante, părți ale unui organism) A tăia în mod sistematic în vederea studierii structurii în toate amănuntele. 2 A analiza ceva atent, minuțios, pentru a scoate în evidență caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute.
• DISECÁ, diséc, I. A efectua o disecție. ♦ A analiza ceva în mod minuțios pentru a scoate în evidență caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute. – Din disséquer, dissecare.
• DISECÁ, diséc, I. A separa în mod sistematic, prin tăiere, diferite părți ale unui organism animal sau vegetal, spre a le studia în toate amănuntele. ♦ A analiza în mod minuțios, a scoate în evidență însușiri sau aspecte ascunse, necunoscute. disecară pe interpreți amănunțit, sărind însă cu toții pe Nadina și pe Brumaru. REBREANU, R. I 266.
• DISECÁ I. 1. A tăia, a împărți metodic părțile unui organism pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. 2. A analiza minuțios, a cerceta atent. .
• DISECÁ tr. 1. a efectua o disecție. 2. a analiza (ceva) minuțios, a cerceta atent. (< fr. disséquer, lat. dissecare)
• A DISECÁ diséc tranz. 1) (organisme animale sau vegetale) A supune unei disecții; a diviza prin tăiere în părți componente pentru a studia structura. 2) fig. A examina minuțios (pentru a descoperi proprietățile ascunse). /<fr. disséquer, lat. dissecare
• disecà v. 1. a tăia un cadavru spre a-i studia organele; 2. fig. a cerceta cu luare aminte: a diseca o carte.

Sinonimul cuvântului diseca

Testează-te!