Dicționar de sinonime
Sinonime dispariție
Cuvântul „dispariție” are următoarele sinonime:
dispariție ( substantiv )
- pieire
- stingere
- moarte
Alte sinonime:
- evaporare
- volatilizare
- cădere
- suprimare
- supresiune
- încetare
- trecere
- decedare
- deces
- prăpădire
- răposare
- sfârșit
- sucombare
- exitus
- extincție
- repauzare
- repaus
- săvârșire
- pierzanie
- pierzare
- pieiște
- topenie
- petrecanie
- petrecere
- pierdere
- piericiune
- prăpăditură
- pristăvire
- săvârșenie
- săvârșit
- scădere
- sconcenie
- crăpare
- mierleală
- mierlire
- verdeș
- escamotare
- escamotaj
Sinonime Apropiate
- moarte - deces, dispariție, stingere, pieire, răposare, extincție, sucombare, exitus, omor
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- mormânt - cavou, criptă, sepultură, moarte, deces, dispariție
- deces - moarte, dispariție, răposa re
- sfârșit - final, încheiere, terminare, capăt, stingere, moarte, deces
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- crimă - omor, asasinat, ucidere, moarte
- evadare - fugă, evaziune, scăpare, dispariție
- evaziune - sustragere, dispariție, evadare
- extincție - moarte, deces
- cădere - căzătură, picare, prăbușire, năruire, surpare, lăsare, coborâre, așternare, eșec
Dex dispariție
- dispariție / disparition] 1 Ieșire din raza vizuală a cuiva. 2 Absență inexplicabilă a cuiva. 3 Moarte. 4 (; specii de animale, plante) A fi pe cale (sau în curs) de ~ A fi pe punctul de a nu mai exista ca specie, rămânând doar câteva exemplare. 5 Încetare a existenței unei persoane sau a unui lucru. 6 Încetare a unor fenomene, manifestări 7 Suprimare a unei activități. 8 (Rar; ) ~ de soare și de lună Eclipsă de soare și de lună.
- DISPARÍȚIE, dispariții, Faptul de a nu mai (putea) fi văzut sau găsit; faptul de a înceta să mai existe, să mai trăiască. ◊ A fi pe cale (sau în curs) de dispariție = a fi pe punctul de a dispărea. – Din disparition.
- DISPARÍȚIE, dispariții, Faptul de a dispărea. 1. Faptul de a nu mai (putea) fi văzut, de a pieri (dinaintea ochilor). Dispariția munților în întunerec. BOGZA, C. O. 281. 2. Pieire, stingere; moarte. ◊ A fi pe cale (sau în curs) de dispariție = a dispărea încetul cu încetul. Grație mijloacelor de profilaxie modernă, multe boli, altădată endemice la noi în țară sînt astăzi pe cale de dispariție.
- DISPARÍȚIE Faptul de a dispărea; pieire, stingere; moarte. ◊ A fi pe cale de dispariție = a dispărea încetul cu încetul. .
- DISPARÍȚIE faptul de a dispărea; pieire, stingere; moarte. (< fr. disparition)
- DISPARÍȚIE ~i f. Faptul de a dispărea (din viață din fața ochilor, din actualitate). /<fr. disparition
- disparițiune dispariție
- DISPARIȚIÚNE dispariție.
- dispariți(un)e f. acțiunea de a dispare, peire.
Antonime dispariție
- Dispariție ≠ apariție
Sinonimul cuvântului dispariție