Dicționar de sinonime
Sinonime doborî
Cuvântul „doborî” are următoarele sinonime:
doborî ( verb )
- a prăvăli, a răsturna, a trânti, a prăbuși, a dărâma
- a răpune, a distruge, a înfrânge, a nimici, a desființa, a stârpi
- a birui, a copleși, a lichida, a învinge
Alte sinonime:
- a da la pământ
- a frânge
- a supune
- a arunca
- a azvârli
- a culca
- a întinde
- a lungi
- a așterne
- a păli
- a răntuna
- a oborî
- a poligni
- a secera
- a ajunge
- a covârși
- a cuprinde
- a împovăra
- a năpădi
- a podidi
- a prinde
- a răzbi
- a toropi
- a depăși
Sinonime Apropiate
- nimici - a distruge, a nărui, a desființa, a prăpădi, a pustii, a devasta, a stârpi, a spulbera, a lichida
- covârși - a copleși, a întrece, a năpădi, a depăși, a învinge, a birui, a înfrânge, a doborî, a răzbi
- culca - a se întinde, a se așterne, a se lungi, a dărâma, a doborî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a secera
- stârpi - a distruge, a nimici, a lichida, a eradica
- potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
- răsturna - a da peste cap, a prăvăli, a rostogoli, a doborî, a inversa
- ucide - a omorî, a răpune, a doborî, a asasina, a distruge, a achita
- birui - a învinge, a izbândi, a înfrânge, a răzbi, a depăși
- distrus - nimicit, ruinat, dărâmat, desființat, spulberat, năruit, epuizat, doborât, zdrobit
- extirpa - a distruge, a nimici, a stârpi, a omorî, a ucide, a înlătura, a scoate, a exciza, a elimina
- răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
- trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
- fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
- hâi - a dărâma, a povârni, a nimici
- lichida - la termina, a încheia, a sfârși, a finaliza, a suprima, a ucide, a desființa, a asasina, a achita
Dex doborî
- doborî́ 1-2 , ( un corp ) A culca la pământ. 3 ( un corp) A răsturna. 4 ( animale) A ucide. 5 ( animale) A vâna. 6 A detrona. 7 A face să se desprindă și să cadă din locul unde este fixat, atârnat. 8 A face să cadă o ființă sau un obiect care zboară sau plutește prin aer. 9 ( oameni) A răpune (în luptă). 10 ( boli, suferințe, oboseală ) A copleși (2). 11 (; situații, concepții, teorii ) A desființa. 12 A depăși cel mai bun rezultat (sportiv) anterior. 13 (; Olt, Ban) A coborî (34).
- DOBORÎ́, dobór, IV. 1. A da jos, a culca, a răsturna, a dărâma (la pământ). 2. A face să se desprindă și să cadă din locul unde este fixat, atârnat, agățat. ♦ A face să cadă o ființă sau un obiect care zboară sau plutește în aer. 3. A înfrânge, a supune, a distruge, a răpune pe cineva. ♦ A nimici, a desființa, a stârpi, a lichida o stare de lucruri, o situație etc. ♦ A birui, a copleși. L-a doborât suferința. 4. (Sport) A depăși cel mai bun rezultat anterior, a bate recordul existent. – oborî.