Dicționar de sinonime

Sinonime ducă

Cuvântul „ducă” are următoarele sinonime:

ducă ( substantiv )
  • plecare
  • pornire
Alte sinonime:
  • drum
  • călătorie
  • duce
  • a fi pe sfârșite
  • a fi pe moarte


Sinonime Apropiate

  • tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
  • preparator - pregătitor, prealabil, premergător, meditator, profesor, educator
  • președinte - șef, patron, conducător, căpetenie, prezident
  • stegar - portdrapel, conducător, șef, ideolog, spiritus rector, îndrumător
  • suflu - suflare, adiere, boare, respirație, elan, avânt, pornire, entuziasm
  • șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
  • șofer - conducător, pilot
  • zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
  • fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
  • flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
  • furie - pornire, mânie, înverșunare, dezlănțuire, turbare, patimă
  • guvernant - conducător, șef, ocârmuitor
  • guvernantă - bonă, educatoare, șvester, îngrijitoare
  • hegemon - conducător, șef
  • imbold - îndemn, stimulent, impuls, pornire, stimul, stârnire

Dex ducă

  • dúcă1 1 Deplasare dintr-un loc în altul călătorie, drum (70), ducăt (1), plecare. 2 A fi sau a se simți pe ~ A fi gata de plecare. 3 A fi pe punctul de a se sfârși. 4 A fi pe moarte. 5 A lăsa pe cineva în ~ca lui A lăsa pe cineva în voia lui. 6 A-și lua ~ca A pleca (la întâmplare, fără nici un țel). 7 A se apuca de ceva cu nădejde. 8 (Rar) Transport.
  • dúcă2 1-3 Duce1 (1-3). 4 ~ca prepelițelor Pasăre călătoare mai mare decât mierla, cu penajul brun-măsliniu-roșcat, care trăiește pe câmp și în stufărișul din apropierea bălților și care se recunoaște mai ales prin sunetele ei scârțâitoare crâstel (Crex crex).
  • DÚCĂ1 (De obicei precedat de „de”, „la”, „pe”) Plecare, drum, călătorie. ◊ A fi pe ducă = a fi pe sfârșite; a fi pe moarte. – Din duce1.
  • DÚCĂ2, duci, Duce2. – Din dúkas.
  • DÚCĂ2 (Învechit) Duce. Măria-sa regele Poloniei, mare ducă de Lituania... vă face cunoscut ca să vă închinați. NEGRUZZI, S. I 172.


Sinonimul cuvântului ducă

Sinonimul cuvântului ducă


Testează-te!