Dicționar de sinonime

Sinonime duduit

Cuvântul „duduit” are următoarele sinonime:

duduit ( substantiv )
  • cutremurare
  • bubuitură
  • huruitură
  • duduitură
  • zguduitură
  • bubuire
  • bubuit
  • detonație
  • detunare
  • detunat
  • detunătură
  • trăsnet
  • trăsnitură
  • vuiet
  • detunet
  • sunet
  • durăt
  • durăit
  • durăitură
  • duruit
  • huruială
  • huruit
  • hurduitură
  • durduit


Sinonime Apropiate

  • detonație - explozie, detunătură, bubuitură
  • trăsnet - bubuitură, trăsnitură
  • împușcătură - detunătură, foc, explozie
  • explozie - detonație, detunare, răbufnire, izbucnire, declanșare
  • huruit - durduit
  • palataliza - a înmuia (sunetele)
  • răstimp - interval, perioadă, durată, răspas
  • zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
  • spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
  • timp - vreme, răstimp, perioadă, durată, răgaz, interval, moment, dată, ritm
  • veac - secol, durată (mare), veșnicie, viață, trai, existență
  • fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
  • gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
  • hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
  • iertător - indulgent, îndurător, îngăduitor, generos, milostiv

Dex duduit

  • duduit2, ~ă , 1-2 (Om) repezit. 3-4 (Om) neascultător. 5-6 (Om) uituc.
  • duduit1 1-7 Duduire (1-7).
  • DUDUÍT Faptul de a dudui; zgomot sacadat; duduitură, durduit. – dudui.
  • DUDUÍT Faptul de a dudui; zgomot produs de foc, motoare etc.; bubuit. Un zgomot surd, un duduit înfundat de mașini începe să se audă în noapte. BOGZA, C. O. 414. Se auzea duduitul pasului, strigătul întins al năvălitorilor, răcnetele șirurilor de turci luate în baionetă. SADOVEANU, O. VI 63. În sobă ardea focul cu un duduit adormitor. REBREANU, R. I 91.
  • dudaít duduit
  • dudăí2 dudui
  • dudăít duduit
  • dudui 1 ( pământ, clădiri, ferestre ) A se cutremura din cauza unor lovituri, explozii repetate. 2-3 A veni (sau a umbla) ~ind A veni (sau a umbla) înfuriat. 4 A fi în toane rele. 5 ( motoare, mașini ; ateliere, fabrici ) A produce un zgomot sacadat. 6 ( foc) A arde puternic și cu zgomot. 7 ( surse de zgomote și fenomene ale naturii) A tuna. 8 A răsuna. 9 A îmboldi. 10 A alunga. 11 A lua repede pe cineva. 12 A speria.
  • DUDUÍ, dúdui, IV. 1. (Despre pământ, clădiri, ferestre etc.; la 3) A se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate). 2. (Despre motoare, mașini etc.; despre ateliere, fabrici etc.; la 3) A produce un zgomot sacadat. ♦ (Despre foc) A arde puternic și cu zgomot. 3. ( și ) A îmboldi, a îndemna (la mers); a alunga, a goni. – Formație onomatopeică.


Sinonimul cuvântului duduit

Sinonimul cuvântului duduit


Testează-te!