Dicționar de sinonime

Sinonime dăscăli

Cuvântul „dăscăli” are următoarele sinonime:

dăscăli ( verb )
  • a instrui
  • a învăța
  • a îndruma
Alte sinonime:
  • îndruma
  • învăța
  • povățui
  • sfătui
  • a admonesta
  • a certa
  • a dojeni
  • a moraliza
  • a mustra
  • a beșteli
  • a muștrului
  • a ocărî
  • a probozi
  • a sfădi
  • a sudui
  • a înfrunta
  • a oropsi
  • a stropoli
  • a toi
  • a cârti
  • a tolocăni
  • a bănui
  • a docăni
  • a mogorogi
  • a moronci
  • a puțui
  • a șmotri
  • a vrevi
  • a preobrăzi
  • a prihăni
  • a probăzui
  • a prociti
  • a săpuni
  • a scutura
  • cicăli
  • a povățui
  • a sfătui
  • a bodogăni
  • a cicăli
  • a plictisi
  • a sâcâi
  • a boscorodi
  • a dondăni
  • a sucăli
  • a ciocmăni
  • a morcoti
  • a tocăni
  • a cihăi
  • a cincăi
  • a bârâi
  • a bâzâi
  • a bombăni
  • a socri
  • a ciocăni
  • a cârâi
  • a pisa
  • a pisălogi
  • a toca


Sinonime Apropiate

  • incult - ignorant, neinstruit, necultivat, agramat, prost, neînvățat
  • instrui - a învăța, a forma, a educa, a informa, a școli, a prepara, a pregăti, a (se) cultiva
  • învăța - a studia, a se institui, a se pregăti, a se pricopsi, a da lecții, a iniția, a medita, a școli, a îndruma
  • învățământ - educație, instrucție, cultură, concluzie, învățătură, îndrumare, sfat, lecție
  • învățător - dascăl, maestru, perceptor, îndrumător, povățuitor
  • luminat - strălucitor, luminos, lucios, instruit, cultivat, învățat, educat, erudit, lămurit
  • cult - instruit, citi, cultivat, învățat, școlii, livresc, cărtucăresc, savant
  • dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
  • dăscăliță - învățătoare
  • instruit - învățat, pregătit, cult, cultivat, citit, educat, erudit, școlit, format
  • păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
  • povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
  • povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida
  • savant - erudit, învățat, maestru, creator
  • școlar - elev, ucenic, discipol, învățăcel

Dex dăscăli

  • dăscălí 1 A exercita profesiunea de dascăl (4). 2 ( oameni) A sfătui. 3 A dojeni. 4 A insista în mod supărător cu reproșuri, sfaturi a cicăli.
  • DĂSCĂLÍ, dăscălesc, IV. 1. A învăța, a povățui, a sfătui; a mustra, a dojeni. 2. A bate capul (cuiva); a cicăli. 3. (Rar) A exercita profesia de dascăl, a funcționa ca dascăl. – Din dascăl.
  • DĂSCĂLÍ, dăscălesc, IV. 1. A învăța, a povățui, a sfătui; a mustra, a dojeni, 2. A bate capul (cuiva); a cicăli. 3. (Rar) A exercita profesiunea de dascăl, a funcționa ca dascăl. – Din dascăl.
  • DĂSCĂLÍ, dăscălesc, IV. 1. A învăța, a povățui, a sfătui; a mustra, a dojeni. Mătușă-sa... după ce a lăsat-o să plîngă să se răcorească, a povățuit-o, a dăscălit-o. GALACTION, O. I 125. Moartea, avînd bunătate a dăscăli pe Ivan, se pune în raclă. CREANGĂ, P. 322. Mintea... Este un înțelept sfetnic tocmit să ne dăscălească. CONACHI, P. 281. 2. A bate capul (cuiva); a cicăli. Cum prindea pe unul la strîmtoare, cum îl lua la dăscălit: că el așa, că el pe dincolo. GALAN, Z. R. 11. 3. (Rar) A exercita profesiunea de dascăl (1). Tata dăscălește aci de cincisprezece ani. C. PETRESCU, Î. II 169.
  • A DĂSCĂLÍ ~ésc 1. tranz. 1) înv. (persoane) A face să capete anumite cunoștințe și deprinderi; a învăța; a instrui. 2) (persoane) A trata cu dojeni; a mustra; a probozi. 3) fam. A trata cu povețe; a sfătui; a îndruma; a povățui; a învăța. 2. intranz. A practica ocupația de dascăl; a fi dascăl. /Din dascăl


Sinonimul cuvântului dăscăli

Sinonimul cuvântului dăscăli


Testează-te!