Dicționar de sinonime

Sinonime școlar

Cuvântul „școlar” are următoarele sinonime:

școlar ( substantiv )
  • elev
  • ucenic
  • discipol
  • învățăcel
școlar ( adjectiv )
  • școlăresc
  • scolastic
  • scolasticesc
  • didactic
  • elev
  • ucenic


Sinonime Apropiate

  • învățăcel - discipol, elev, școlar, ucenic, cirac, calfă
  • elev - școlar, învățăcel, ucenic, cirac, discipol, novice, începător
  • ucenic - discipol, elev, învățăcel, începător
  • cirac - discipol, elev, ucenic, învățăcel
  • discipol - elev, ucenic, învățăcel, novice, continuator, adept, urmaș
  • didactic - școlar, școlăresc
  • începător - incipient, debutant, novice, elev, discipol, învățăcei, neofit, inițiator, promotor
  • reliefa - a profila, a contura, a accentua, a sublinia, a evidenția, a releva
  • umanist - erudit, civilizat, spiritualizat, nobil, elevat
  • încărcător - elevator
  • martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
  • novice - începător, ucenic
  • academic - elevat, solemn, distins
  • accentua - a sublinia, a releva, a reliefa, a evidenția, a întări, a intensifica, a fortifica, a înteți, a potența
  • boboc - mugur, pui, puișor, ucenic, novice, începător, recrut

Dex școlar

  • școlar, ~ă 1 Elev al unei școli (1) școlean. 2 Discipol. 3-4 Care ține de școală (1) sau de școlari (1). 5-6 Școlăresc (1-2).
  • ȘCOLÁR, -Ă, școlari, -e, , 1. Elev al unei școli (1). 2. Care ține de școală (1), privitor la școală sau la școlari (1). – Școală + -ar.
  • ȘCOLÁR2, -Ă, școlari, -e Care ține de școală, care privește școala sau pe școlari. An școlar. Rechizite școlare.Toți copiii de vîrstă școlară vor fi cuprinși în școli. REZ. HOT. I 298. Comitet școlar comitet.
  • ȘCOLÁR1, școlari, Elev al unei școli elementare sau medii. N-au venit de patru zile! Se răsuci iar în pat tovarășul lui Comșa, cu promptitudinea unui școlar pîrîtor. PETRESCU, Î. II 60. Școlarii trecură pe lîngă ei cu căciulele în mînă. SANDU-ALDEA, D. N. 96. Nu mi s-a întîmplat ca vreun școlar, pînă acum, să-mi fi făcut rușinea ce mi-a făcut copiii tăi. ISPIRESCU, L. 273.
  • ȘCOLÁR, -Ă I. referitor la școală; propriu învățământului. II. elev. (după fr. scolaire)
  • ȘCOLÁR1 ~ă (~i, ~e) Care ține de școală; propriu școlii. An școlar. /școală + suf. ~ar
  • ȘCOLÁR2 școlari m. Băiat care învață într-o școală; elev. /școală + suf. ~ar
  • școlar m. cel ce merge la școală.
  • 1) școlár m. (d. școală; sîrb. školar, rus. rut. školĕár, pol. szkolarz, fr. écolier). Elev de școală (maĭ des elev). – Fem. -ăriță. – Mold. Pop. și școler, fem. -eriță.
  • 2) școlár, -ă adj. (lat. scholaris, fr. scolaire cu ș din școală). De școală, scolastic: an, revizor școlar; cărțĭ școláre. – Maĭ rar, noŭ, și scolar.


Sinonimul cuvântului școlar

Sinonimul cuvântului școlar


Testează-te!