Sinonime eșuat

Cuvântul „eșuat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• inaplicabil - nepractic, neizbutit, inutil, eșuat, ratat
• pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
• spălătorie - curățătorie
• stângaci - neîndemânatic, inabil, neajutorat, nereușit, mediocru, primitiv, slăbuț
• indicativ - îndrumător, indicator, arătător
• insucces - eșec, nereușită, neizbândă, cădere, înfrângere
• jalon - reper, indicator, arătător, semn, semnal
• chix - eșec, cădere, nereușită
• convenție - înțelegere, acord, legământ, pact, contract, tratat
• bluf - cacialma, nereușită, insucces, eșec
• spălat - curat, curățat
• zis - numit, indicat, arătat, poreclit, denumit
• dezolare - mâhnire, tristețe, jale, întristare, descurajare, singurătate, pustietate, pustiu
• negocieri - tratative, conciabule, convorbiri
• bătaie - lovire, ciocnire, izbitură, lovitură, încăierare, răfuială, păruială, corecție, bătălie

Dex eșuat

• eșuat2, ~ă 1 (; nave) Care s-a așezat accidental cu chila pe un banc de nisip sau pe o stâncă. 2 (; nave) Care a rămas împotmolit în urma devierii de la drumul navigabil. 3 (Rar; oameni) Aflat pe o navă eșuată (1-2). 4 ( acțiunile oamenilor) Nereușit. 5 ( oameni) Care a suferit un eșec (5).
• eșuat1 (Rar) 1-5 Eșuare (1-5).
• eșua 1 (; nave) A se așeza, accidental, cu chila pe un banc de nisip sau pe o stâncă. 2 A rămâne împotmolit în urma devierii de la drumul navigabil, a apropierii prea mari de țărm, a scăderii nivelului mareelor. 3 (Rar; oameni) A se afla pe o navă care a eșuat (1-2). 4 ( acțiunile oamenilor) A se solda cu un insucces. 5 ( oameni) A suferi un eșec (5).
• EȘUÁ, eșuez, I. 1. (Despre vapoare; la 3) A se așeza voit sau a se împotmoli în nisip sau într-un loc unde apa are o adâncime redusă. 2. A suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti. – Din échouer.
• EȘUÁ, eșuez, I. (Despre acțiuni, planuri etc., despre oameni) A nu izbuti, a suferi un eșec. Eșuînd în lovitura îndreptată împotriva lui Anghel... își vor îndrepta eforturile asupra lui Panait. V. ROM. decembrie 1953, 293. ♦ (; despre vapoare) A se împotmoli în nisip, a se înnămoli într-un loc unde apa nu e destul de adîncă. În timpul furtunii au eșuat două vapoare. – Pronunțat: -șu-a.
• EȘUÁ I. 1. (Despre nave) A se împotmoli în nisip, a se așeza cu fundul pe un banc de nisip. 2. A nu reuși, a nu izbuti, a avea un eșec. .

Antonime eșuat

• A eșua ≠ a izbuti, a reuși

Sinonimul cuvântului eșuat

Testează-te!