Sinonime emana

Cuvântul „emana” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• degaja - a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăștia, a elimina, a elibera, a debloca
• emanație - emitere, emanare, degajare, efluviu, răspândire, radiere, împrăștiere
• propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
• răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
• degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
• iradia - a răspândi, a împrăștia, a difuza, a emite
• presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
• răspândit - împrăștiat, difuzat, întins, risipit, cunoscut, generalizat, reputat
• împrăștia - a răsfira, a dispersa, a răspândi, a pulveriza, a risipi, a răzleți, a vântura, a spulbera, a difuza
• lărgi - a mări, a extinde, a întinde, a dilata, a lăți, a răspândi, a împrăștia, a difuza
• lăți - a întinde, a mări, a extinde, a lărgi, a răspândi, a împrăștia, a difuza, a propaga
• naștere - facere, apariție, parturiție, ființare, procreație, geneză, origine, obârștie, proveniență
• difuz - împrăștiat, răspândit, revărsat
• difuza - a răspândi, a împrăștia, a propaga
• dispersa - a împrăștia, a difuza, a răspândi

Dex emana

• emana 1 ( hotărâri, legi, acte, documente ) A veni de la ceva sau cineva a proveni. 2 A-și avea originea a izvorî. 3 ( mirosuri, gaze, căldură ) A ieși din ceva sau cineva. 4 ( mirosuri, gaze, căldură ) A răspândi în mediul înconjurător a degaja, a exala, a iradia, a împrăștia. 5 A emite (2).
• EMANÁ, emán, I. 1. A emite, a degaja, a răspândi un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. – Din émaner, emanare.
• EMANÁ, emán, I. 1. A emite, a degaja, a împrăștia un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. – Din émaner, emanare.
• EMANÁ, emán, I. 1. A degaja. Florile emană parfum. 2. A proveni, a veni de la..., a izvorî, a-și avea originea. Decizia emană de la minister. ▭ Societatea Academică și-a făcut iluziune cum că dînsa va putea în fiecare sesiune anuală să revază și să corecteze lucrarea de peste an a comisiunii emanate din sînu-i. ODOBESCU, S. II 388.
• EMANÁ I. 1. A degaja, a exala. 2. A proveni, a-și trage originea. .
• EMANÁ I. tr. 1. a degaja un gaz, un miros etc.; a exala. 2. a transmite, a remite. II. intr. 1. a proveni, a-și avea originea. 2. a (se) produce. (< fr. émaner, lat. emanare)

Sinonimul cuvântului emana

Testează-te!