Dicționar de sinonime
Sinonime extremitate
Cuvântul „extremitate” are următoarele sinonime:
extremitate ( substantiv )
- cap
- capăt
- margine
- limită
- final
- extremă
Alte sinonime:
- colț
- sconcenie
- latură
- vârf
- soroc
- parte
- căpătâi
Sinonime Apropiate
- extremă - extremitate, capăt, margine, limită
- margine - extremitate, capăt, limită, marjă, hotar, frontieră, graniță, periferie, mahala
- capăt - limită, sfârșit, terminație, cap, fine, extremitate, final, bucată, fragment
- hotar - graniță, frontieră, hat, răzor, mejdină, margine, limită, capăt, regiune
- vârf - culme, creastă, pisc, extremitate, capăt
- graniță - frontieră, hotar, margine, limită, limită, demarcație, zăgaz, barieră
- încheiere - sfârșit, final, terminare, capăt, fine, concluzie
- aripă - margine, latură, coastă, flanc, extremă, spetează, protecție
- buză - margine, limită, tăiș, ascuțiș
- căpătâi - capăt, extremitate, cap, creștet, situație, rost, ocupație
- final - sfârșit, capăt, încheiere, terminare, deznodământ, epilog, fine, ultim, încheietor
- sfârșit - final, încheiere, terminare, capăt, stingere, moarte, deces
- periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
- prag - poartă, ușă, limită, banc, val (de nisip)
- recâștiga - a recăpăta, a reprimi, a recuceri, a redobândi
Dex extremitate
- extremitate 1 Limită. 2 Parte extremă. 3 Parte terminală, periferică, a unui organ sau a corpului. 4 Punct final.
- EXTREMITÁTE, extremități, Limită, parte extremă, punct final. ♦ Parte terminală, periferică a unui organ sau a corpului. – Din extrémité.
- EXTREMITÁTE, extremități, Limită, parte extremă, capăt al unui lucru, punct final. Extremitățile șinelor. ◊ A trece de la (sau a cădea dintr-)o extremitate la (sau în) alta = a trece de la o extremă la alta, extremă. ♦ Parte terminală, periferică a corpului sau a unui organ. Mai ales extremitățile sînt expuse la degerături.
- EXTREMITÁTE Capăt, limită, parte extremă, hotar. ♦ Parte terminală a unui organ sau a corpului. .
- EXTREMITÁTE punct final, limită, parte extremă, hotar. ◊ parte terminală a unui organ sau a corpului. (< fr. extrémité, lat. extremitas)
- EXTREMITÁTE ~ăți f. 1) Parte extremă. 2) Parte terminală a unui organ sau a corpului. /<fr. extremité
- extremitate f. 1. parte extremă, margine: extremitatea uliței; 2. capăt, căpătâiu: extremitatea unei funii; 3. starea unui bolnav care e să moară: e la extremitate; 4. ultimă stare de nenorocire, de suferință; 5. pl. Anat. brațele și gambele.
- *extremitáte f. (extrémitas, -átis). Parte extremă, capăt: extremitatea uneĭ funiĭ, uneĭ strade. Vîrf: extremitatea unuĭ copac. Situațiune extremă (dificilă), aman: a fi la extremitate. Pl. Mînile și picĭoarele: a avea extremitățile înghețate. Acte de violență, de furie: a ajunge la extremitățĭ.
- ESTREMITÁTE extremitate.