Sinonime eșarfă

Cuvântul „eșarfă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• lentă - cordon, eșarfă
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
• șal - fular
• flegmă - expectorație, scuipat, salivă, indiferență, răceală, pasivitate, nepăsare, indolență
• fular - șal, batic, fișiu
• centură - curea, centiron, colac de salvare, cordon, cingătoare
• colan - salbă, colier, șirag, cingătoare, brâu, cordon
• paiață - măscărici, saltimbanc, clovn, bufon, comediant, caraghios, manechin, marionetă, fantoșă
• păpușă - manechin, marionetă, fantoșă, crisalidă, nimfă, pupă
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• piramidal - colosal, enorm, fantastic, uriaș
• preponderență - precumpănire, superioritate, prioritate, predominare, ascendență, întâietate, prevalență
• prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție
• răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
• sacadat - sincopat, cadențat, ritmic, săltăreț

Dex eșarfă

• eșarfă 1 (Adesea urmat de diverse determinări calificative) Bandă lată de țesătură purtată peste piept sau în jurul taliei, ca însemn al unei funcții sau demnități. 2 Bandaj purtat în jurul gâtului, care susține o mână fracturată. 3 Fâșie de mătase sau lână purtată de femei în jurul gâtului sau pe umeri. 4 Fular. 5 (; șarpă) Geantă mică. 6 (; ~rpă; șîla în eșarpă) Direcție de tragere oblică față de front și care străbate în diagonală poziția inamică.
• EȘÁRFĂ, eșarfe, 1. Fâșie de lână, de mătase etc. care se înfășoară în jurul gâtului (mai ales de femei) ca podoabă. 2. Fâșie de stofă sau de mătase purtată în diagonală pe piept sau ca un brâu, semn al unei funcții (înalte) sau al unei demnități. 3. Bandă de stofă, de pânză etc. care se poartă pe după gât ca să susțină o mână bandajată sau fracturată. – Din écharpe.
• EȘÁRFĂ, eșarfe, 1. Fîșie de stofă, lînă sau mătase care se înfășoară în jurul gîtului ( șal, fular); bandă de stofă sau de mătase purtată de femei ca podoabă. Toată lumina soarelui năvăli, învăluind-o în irizații tremurătoare, ca o eșarfă. C. PETRESCU, Î. II 62. 2. Fîșie de stofă sau de mătase, purtată în diagonală pe piept (uneori și ca un brîu), drept semn al unei funcții sau al unei demnități. Magheru călare, încins cu eșarfa, îi trece în revistă, concentrat, grav. CAMIL PETRESCU, O. II 189. – Variantă: eșárpă (PERPESSICIUS, S. 29, ANGHEL, PR. 167)

Sinonimul cuvântului eșarfă

Testează-te!