Sinonime colan

Cuvântul „colan” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• șirag - rând, șir, lanț, fir, salbă, colan, colier
• cingătoare - brâu, cingă, centură, cordon, curea, betelie
• brâu - cingătoare, centură, cordon, curea, șerpar, mijloc, talie, bordură, chenar
• cordon - centură, curea, cingătoare, brâu, betelie
• curea - centură, brâu, cingătoare, cordon, nojiță
• centură - curea, centiron, colac de salvare, cordon, cingătoare
• colică - spasm, colan, șirag
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
• șir - rând, șirag, coloană, înșiruire, aliniere, fir, lanț, succesiune
• sireap - neîmblânzit, focos, sălbatic, vijelios
• șerpar - chimir, brâu
• trândav - leneș, inactiv, pierde-vară, farniente, trântor, târâie-brâu
• turturea - porumbel sălbatic
• feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen

Dex colan

• colan 1 Cingătoare împodobită, purtată în în general de femei. 2 Salbă, șirag purtat la gât ca podoabă. 3 Colier cu decorații purtat la gât ca distincție. 4 În ~ În cerc. 5 (; Bot) Limba cucului (Botiychium lunaria).
• COLÁN, colane, 1. Salbă, șirag purtat la gât ca podoabă. ♦ Colier cu decorații purtat la gât ca distincție. 2. Cingătoare împodobită, purtată îndeosebi de femei. – Din kolan.
• COLÁN, colane, 1. Salbă, șirag purtat la gît ca podoabă; colier. De gît aveau atîrnate cîte un colan de aur ce le împodobea pieptul. ISPIRESCU, M. V. 44. Se vedeau sipeturi de sidef pline... cu colane și cu sponciuri de mărgean și de mărgăritare. ODOBESCU, S. A. 137. 2. Cingătoare împodobită, purtată îndeosebi de femei; brîu, cordon. Stăpîna casei, îmbrăcată într-o rochie neagră de mătase ușoară, încinsă peste mijloc cu un colan lucrat în solzi auriți. HOGAȘ, M. N. 20. Frumoasă fetiță... cu mîndru colan. ALECSANDRI, P. I 64. Era încinsă cu un colan de aur. NEGRUZZI, S. I 145.
• COLÁN ~e n. 1) Podoabă purtată în jurul gâtului; salbă; colier. 2) Salbă cu decorații purtată la gât. 3) Cingătoare împodobită purtată mai ales de femei. /<turc. kolan
• colan n. cingătoare elegantă femeiască: Ruxanda era încinsă cu un colan de aur NEGR. .
• colán n., pl. e (turc. kolan, ngr. koláni, alb. bg. sîrb. kolán, d. it. collána, salbă, d. collo, lat. collum, gît. V. colier). Salbă. Cingătoare, maĭ ales femeĭască. V. zgardă.
• colan, colane
• COLÁN s. v. șirag.
• COLÁN s. v. limba-cucului.

Sinonimul cuvântului colan

Testează-te!